Că e iarnă, primăvară sau e vară, Braşovul rămâne sărbătorit la loc de cinste. În fiecare zi merită să celebrăm aniversarea oraşului de la poalele Tâmpei, ca nu cumva să uităm de cei 775 de ani de la atestarea sa documentară. În ultima lună s-au derulat câteva evenimente notabile care au întreţinut aerul festiv, într-o manieră ce a îmbrăcat forme culturale deosebite ce i-au surprins plăcut nu doar pe turişti, ci mai ales pe braşoveni.
Să ne amintim doar de parada duminicală a gărzilor, tinerii robuşti costumaţi în uniforme militare care ne- au amintit pe viu, la pas,cine s-a ocupat de apărarea fortificaţiei transilvane, de-a lungul epocilor istorice. Scutierii şi lăncierii medievali au păşit pentru prima oară alături de puşcaşii perioadei de dominaţie austriacă, prin tot centrul vechi al oraşului şi au provocat trecătorii la o întâlnire inedită cu istoria.
Să ne mai amintim şi de spectacolul extraordinar care a avut loc în Piaţa Sfatului, acum la mijlocul lunii iunie, când poemul simfonic atât de apropiat de momentul primei atestări documentare a Braşovului, Carmina Burana, a desfătat, prin contribuţia Filarmonicii şi a Operei din Braşov un număr impresionant de oameni. Arta scenică, a costumelor, vocile, muzica şi istoria s-au amestecat în proporţii armonioase pentru a omagia bătrânul burg.
Nici noi n-am uitat să ne aducem contribuţia la sărbătoarea generală, prin poezie şi acorduri instrumentale Libris Cultural şi Primăria Braşov au reluat spectacolul susţinut de maestrul George Custură. Dialogurile posibile dintre Marin Sorescu şi Jacques Prevert au stimulat imaginaţia altor liceeni de prestigiu, la Colegiul Naţional Unirea, într-o vineri, la sfârşit de mai. Alexandra Enache la violoncel şi Corneliu Voicescu la chitară au răspuns cum se cuvine recitării pline de patos a actorului braşovean.
Sărbătoarea continuă, evident!
