Întoarcerea generalului

21/06/2010

UNDE EŞTI TU, DE GAULLE, DOAMNE?

Francezii dovedesc adesea că afla o plăcere distinctă în a-şi exprima nemulţumirile, că au o natură protestară, că au vocaţia împotrivirii, savurează dramatismul ieşirilor în stradă şi polemica în articole inflamate. Nu s-ar putea spune că sunt nişte certăreţi agresivi ci mai degrabă apar a fi nişte revoluţionari romantici. Le place să se dedice unor cauze măreţe, să trăiască ataşamentul şi militantismul faţă de o idee pe care o consideră importantă, atmosfera începutului proaspăt şi  reinventarea continua a viitorului. Sunt cunoscute sezoanele grevelor franceze, perioada când cheful de protest găseşte repede pretextele care să-l pună în acţiune. Nici cartea lui Benoit Duteurtre nu debutează altfel, decât în cel mai pur spirit francez al opoziţiei. După ce naratorul, un împătimit al cafenelelor şi al gastronomiei pariziene, intră într-un local şi comandă tradiţionala maioneză cu ou, are neplăcuta surpriză să constate că proprietarul, în loc să scoată ingredientele delicioase, începe să preseze un tub cu produs industrial. Intolerabil şi scandalos! În Franţa să nu mai poţi gusta o maioneză franţuzească? Totul pare să se lege, aşa cum se întâmplă în Uniunea Europeană, de o anumită directivă de la Bruxelles, anume aceea a  Sosurilor Emulsifiate, care prevede, în numele igienei publice şi a normelor sanitare, ca prepararea unui asemenea sortiment popular să fie făcută în condiţii foarte precise şi greu de îndeplinit pentru micile cafenele. Maioneza este pusă în pericol de tirania birocratică! Europa îşi baga nasul, pare-se cu obrăznicie, în blidele franţuzeşti! În faţa unui asemenea afront trebuie luată atitudine publică, aşa că naratorul împreună cu un alt grup de cetăţeni semnează o petiţie de eliberarea gastronomiei franceze de sub opresiunea europeană! Acesta este doar începutul romanului plin de umor şi satiră al lui Benoit Duteurtre.

Lucrurile vor căpăta proporţii inimaginabile, atunci când petiţia maionezei care părea să pună în discuţie starea de servilism în care ajunsese naţiunea franceză avea să fie susţinută de o prezenţă surpriză. Într-o serie de apariţii televizate, impozanta figură, cu binecunoscuta caschetă militară a generalului de Gaulle, dispărut timp de 40 de ani îşi anunţă public solidaritatea faţă de partizanii bucătăriei franţuzeşti şi pornind de aici declanşează ofensiva de recâştigare a autonomiei şi a mândriei naţionale. Populaţia îşi reprimeşte salvatorul cu entuziasm, şi îmbrăţişează revoluţia pe care liderul Rezistenţei franceze, acum în vârstă de 120 de ani o pune în aplicare. Politica gaullistă postbelică este reinstituită, de la naţionalizarea utilităţilor, creşterea ajutorului social, limitarea profitului multinaţionalelor şi până la retragerea Franţei din NATO. Nici un francez nu rămâne marginalizat sau ignorat, bătrânul dar energicul general de Gaulle pare să fie la curent şi să susţină problemele contemporane: legalizarea marijuanei, ocrotirea comunităţilor de homosexuali şi promovarea multiculturalismului.

Dar Europa nu poate asista pasiv la schimbările care ameninţă fragila comunitate şi combate spiritul contestatar al francezilor cu propriile sale arme. Cheful de protest l-a reînscăunat pe de Gaulle (despre care nu e clar dacă este doar o sosie, dacă a fost decongelat după 40 de ani – aşa cum răspunde însă generalul la curiozităţile jurnaliştilor cu privire la supravieţuirea sa misterioasă: n-ar rost să căutăm nod în papură) tot cheful de protest îl poate răsturna. De la blocadă economică la invazie militară, cel mai eficient mijloc de a scoate în stradă un popor pasionat de revoluţie este să îi dai o nouă cauză pentru care să lupte… metoda reuşeşte cu brio, căci tehnologiile occidentale inaccesibile francezilor sub regimul gaullist schimbă repede dispoziţiile publicului, astfel că eroul naţional de ieri devine depăşitul preşedinte de azi. După răsturnarea lui de Gaulle, europenii ajung la concluzia că pericolul naţionalist desuet trebuie prevenit prin desfiinţarea statelor. Astfel, viitorul distopic imaginat de Duteurtre proiectează Franţa sub forma unor regiuni autonome, în care limba oficială e engleza infantilizată şi în care uniformizarea culturală atinge cote maxime.

Benoit Duteurtre vorbeşte despre problemele cât se poate de actuale, de la micile tiranii care ne guvernează viaţa modernă, prin reglementări excesive, prin hiperbirocratizare şi până la ameninţarea procesului de globalizare, aşa cum transpare ea în cotidian. Fără să adopte un partizanat serios şi critic la adresa progresului şi mondialzării valorilor, prozatorul francez preferă să ia o distanţă relaxată şi să desfăşoare cu ironie şi umor tensiunea instalată între polii globalizării şi cei ai păstrării specificului cultural şi naţional. Cadrul şi mijloacele care montează spectacolul: Franţa, respectiv întoarcerea generalului de Gaulle fac ca o temă cu o încărcătură cât se poate de gravă să se transforme într-un spectacol comic care scoate la iveală atât defecte cât şi virtuţi ale psihologiei unui popor. Romanul lui Duteurtre este un roman al căutării autenticităţii, într-o lume guvernată de repere cosmopolite, apanaj al culturii de masă. Nu e de neglijat dimensiunea satirică şi efectul amar al parabolei construite de prozatorul francez. Integritatea, sobrietatea, mândira naţională şi aversiunea faţă de liberalismul fără discernământ, întrupate în figura mesianică a generalului de Gaulle, eşuează în faţa momelilor sclipitoare, eficiente şi tentante ale tehnologiei apatride. Vechea Franţă ce-şi preţuia istoria, cultura şi autenticitatea se transformă într-o nouă Franţă gata să imite, să transforme şi să consume conform unui model străin, universal de altfel. Iar rezulatul extrem este cel imaginat în distopia de la finalul romanului: dispariţia memoriei colective, triumful uniformizării, traiul lejer la limita imbecilităţii şi refuzul istoriei… ca să nu mai vorbim de coşmarul pe care doar un francez îl poate trăi: preferinţa urmaşilor lui Descartes şi Voltaire pentru o frangleză de-a dreptul barbară.

INTOARCEREA GENERALULUI – Benoit Duteurtre – Editura Univers, 2010

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *