Despre psihanaliză

16/08/2010

POPULARUL SIGMUND FREUD

Se ştie că Freud a produs, în prelungirea realizărilor altor oameni de ştiinţă, acea mutaţie fundamentală a perspectivei asupra realităţii şi asupra omului de la începutul secolului XX. Cercetările sale au modificat profund opinii şi presupoziţii exersate timp de sute de ani şi au întregit o imagine nouă, deloc confortabilă asupra unei lumi pusă într-o altă lumină de descoperirile vremii. După ce Copernic ne-a dovedit că nu suntem centrul universului, apoi Darwin ne-a retras caracterul de fiinţe privilegiate, formulând teoria conform căreia descindem evolutiv din maimuţe, Freud a eliminat iluzia libertăţii umane, antrenând ideea determinismului psihic şi importanţei dimensiunii inconştiente în viaţa cotidiană. Astăzi, chiar dacă ideile întemeietorului psihanalizei au fost supuse unor discuţii îndelungate şi unor critici severe, transformându-se, diluându-se, cert este că psihoterapia contemporană îşi datorează o parte din practici şi din aparatele conceptuale lui Sigmund Freud. Ca orice pionier al unei discipline, al unui domeniu, Freud a fost tratat cu neîncredere şi chiar ridiculizat. Să vorbeşti despre sexualitate infantilă şi despre interpretarea viselor, ridicându-le la rangul de elemente cheie în elaborarea unei terapii, într-o epocă apăsată de stricteţea moralităţii nu putea să pară mai cu mult mai mult decât o Klosetpsychologie. Cu toate acestea, profesionalismul şi încrederea în propriile intuiţii şi ipoteze l-au ajutat pe Freud să se impună cu desăvârşire.

Astăzi operele sale sunt traduse şi în româneşte, graţie Editurii Trei şi stau la dispoziţie oricui este interesat de această tehnică reinventată a maieuticii şi anamnezei cu viruţi terapeutice. Cei ce doresc să-şi clarifice câteva noţiuni de bază în privinţa psihanalizei, aşa cum a fost ea proiectată la început, nu e nevoie să apeleze la intermediari, la introduceri semnate de alţi profesionişti(deşi, numai sugestia volumului semnat de Vasile Dem. Zamfirescu ar fi suficientă în acest sens), ci pot consulta cu încredere pe însuşi întemeietorul ei. Chiar dacă, la prima vedere un asemenea demers pare descurajant, căci aşa cum observă şi Simona Tudor în prefaţa cărţii de faţă, psihanaliştii dau dovadă adesea de o atitudine sectară, conversând într-un jargon extrem de complicat şi de inaccesibil publicului, iată că însuşi maestrul care ne poate înspăimânta dacă răsfoim câteva pagini din Interpretarea Viselor sau din Psihologia inconştientului, îşi dovedeşte flerul pedagogic şi explicativ, atunci când se confruntă cu cei lipsiţi de pregătire de specialitate (medicină sau psihologie). Cel mai bun exemplu în acest sens este prezentul volum publicat la Editura Herald, intitluat „Despre psihanaliză”, care cuprinde cinci prelegeri pe care Sigmund Freud le-a susţinut la Universitatea Clark, adresându-se unei audienţe profane în raport cu pregătirea sa, prelegeri prin care căuta să popularizeze psihanaliza ca practică terapeutică, implicând bineînţeles şi conceptele fundamentale de traumă psihică, isterie, determinism mental, sexualitate infantilă, libidou, complexul lui Oedip etc.

Prima prelegere vorbeşte despre originea psihanalizei pe care Freud nu şi-o revendică în totalitate, ci o atribuie practicilor desfăşurate de doctorul Josef Breuer al cărui nume vă este poate familiar după lectura romanului lui Irvin Yalom, Plânsul lui Nietzsche. Breuer a fost cel care a remarcat, încercând să trateze o pacientă bolnavă de isterie, felul în care traumele trecutului pot modela fobii prezente şi faptul că energia afectelor neexprimate la momentul potrivit poate genera simptome somatice, cum ar fi paraliziile.

În a doua prelegere, Freud prezintă noua sa concepţie despre isterie bazată pe ideea de refulare, pe faptul că amintirile neplăcute sunt exilate în zona inconştientă dar continuă să aibă influenţă şi să exercite presiune asupra vieţii pacienţilor.

În a treia prelegere se vorbeşte despre modalităţile prin care psihanalistul poate accesa, cu ajutorul pacientului, dimensiunea inconştientă, pentru a descoperi şi a confrunta complexele refulate, prin asociere liberă, interpretarea viselor şi a actelor ratate.

A patra prelegere identifică originea celor mai multe complexe psihice în copilărie, avansând ideea îndrăzneaţă a sexualităţii infantile refulate şi evidenţiind psihanaliza ca educaţie de depăşire a reziduurilor psihologice infantile.

În sfârşit ultima prelegere prezintă felul în care conflictele interioare pot fi rezolvate, după eliberarea dorinţelor ascunse, prin reflecţie, satisfacţie sau sublimare.

Cum devine Freud accesibil pe parcursul acestui volum (suspect de subţire, aţi putea remarca)? Prin strategia pedagogică cât se poate de populară şi eficientă, aceea a apelului la analogii. Să dăm doar un exemplu. Încercând să ilustreze ideea de refulare (izolarea în inconştient a evenimentelor afective neplăcute) dar şi a felului în care inconştientul ne influenţează într-o manieră deghizată,  Freud ne sugerează să ne imaginăm o sală de clasă, în care un profesor susţine o prelegere care e mereu întreruptă de manifestările zgomotoase ale unui student obraznic. Deranjat de ţipetele şi înjurăturile scandalagiului, profesorul le cere celor din sală să-l scoată pe hol pe studentul turbulent ca prelegerea să poată continua. Dar deşi studentul nu mai poate intra în sala bine păzită de santinelele desemnate de profesor, el continuă să tulbure liniştea din spatele uşii şi să găsească fel şi fel de mijloace de la distanţă pentru a-l împiedica pe profesor să-şi ţină cursul. Este, aşadar, evacuarea studentului o soluţie? Freud întrezăreşte rezolvarea optimă a conflictului: dialogul dintre neastâmpărat şi profesor care să îl liniştească pe student. Limpezimea exemplului prezentat permite înţelegerea imediată: sala de clasă e conştientul, elevul turbulent e pulsiunea inacceptabilă, santinelele profesorului sunt forţele de refulare, holul este inconştientul iar dialogul dintre cel de la catedră şi scandalagiu chiar terapia psihanalitică.

Claritatea şi ingeniozitatea expunerilor din acest volum, demonstrează că uneori cărţile scrise de Freud nu se adresează doar specialiştilor.

Volumul „Despre psihanaliză” face parte din seria titlurilor care beneficiază de 20% reducere, în cadrul concursului “Te aşteptăm în librărie“, reducere de care puteţi avea parte dacă procuraţi cartea de la Librăria Şt.O.Iosif din Braşov.

DESPRE PSIHANALIZA – Sigmund Freud – Editura Herald, 2010

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *