Pixurile nu sunt mai prejos decat cartile

25/08/2010

Timpul este uneori o prezenţă tare năstruşnică în librărie, ba toată lumea uită de el, ba numai pe el îl vede. Desigur, situaţiile acestea depind de cele mai multe ori de propriile dispoziţii şi nevoi pe care le avem. Uneori, timpul dispare pur şi simplu,  printre rafturi, printre pagini şi scapă chiar şi celor mai conştiincioase priviri. Absorbit să răsfoieşti ultimele apariţii, să-ţi planifici evadările ficţionale, să te bucuri de o frază spirituală, să admiri locuri exotice sau să găseşti noi mijloace care să îţi îmbunătăţească performanţele, uiţi de trecerea secundelor, a minutelor, poate chiar a orelor. E normal, este vorba de răgazul tău de contemplaţie pe care ţi-l permiţi câteodată, atunci când timpul, oricât s-ar agita în felul lui silenţios şi măsurat să îţi atragă atenţia că ai un program, că ai o mulţime de făcut în ziua respectivă, reuşeşte cel mult să îţi dea deşteptarea, într-un moment întâmplător al unui telefon imprevizibil (sau previzibil: “Ce faci, nu mai ajungi odată, credeam că stai doar 5 minute în librărie?”) sau al unei ocheade (neîncrezătoare) aruncate ceasului de la mână.

Alteori, timpul este o prezenţă de-a dreptul iritantă, hipervizibilă  chiar şi în librărie… când? Atunci când te grăbeşti, când eşti călăuzit de scopuri precise. Totul se mişcă prea încet, când vrei să găseşti rapid un titul anume, când eşti deja în întârziere la întâlnire şi ai nevoie de o pungă şi o hârtie de împachetat frumoasă (pe care trebuie să le alegi, alte secunde pierdute)… librarii devin atunci prea ezitanţi, casele de marcat prea leneşe, aşteptarea devine neliniştitoare şi neplăcută. La fel (poate chiar mai rău) se întâmplă atunci când neapărat trebuie să trimiţi o scrisoare, dar nu ai plic, când ai nevoie urgentă de un pix,  când trebuie să îndeşi o mână de acte într-un dosar  pe care să-l predai în următoarea jumătate de oră băncii şi te crezi salvat, intrând într-o librărie şi cerând din toate cele, rămânând surprins poate chiar descumpănit de acel răspuns descurajant: nu avem, încercaţi la papetăria de mai jos…

Librăria nu este doar un spaţiu pentru dispoziţiile contemplative, pe care timpul nu le poate trezi… ea este şi locul în care ajung cei puşi pe fapte, cei angajaţi în diverse acţiuni care au nevoie de un sprijin punctual, de  acel popas scurt şi folositor în atingerea măruntelor sarcini zilnice pe care le avem de îndeplinit. Uneori suntem contemplativi, alteori suntem cât se poate de pragmatici, tocmai de aceea ne-am gândit să completăm oferta Librăriei Şt.O.Iosif din Braşov cu articole de papetărie. Începând cu această săptămână, găsiţi la noi pixuri, plicuri, învelitori de caiete şi hârtie, ascuţitori, gume de şters, creioane şi desigur, pentru că se apropie începutul anului şcolar şi creioane colorate, plastilină, penare echipate. Articolele de papetărie sunt expuse chiar la intrare, lângă casa de marcat, ca să nu mai pierdeţi alte secunde preţioase… în fond pixurile nu sunt mai prejos decât cărţile… importanţa şi utilitatea lor ţin de nevoile pe care le avem la un moment dat.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *