Filosofia vinului

10/10/2010

FILOSOFIE  LA  PAHAR

Sună pretenţios, nu? Să examinezi vinul din punct de vedere filosofic. De unde până unde asemenea idee? E drept că, în ultima sută de ani, filosofia a găsit un sol interogativ fertil în oricare domeniu şi în oricare obiect i-a ieşit în cale. De când cu inaugurarea tradiţiei fenomenologice, dar şi a celei analitice se pare că iese filosofie din orice: poţi să te apuci să faci filosofia paharului cu apă sau, dacă asta ţi se pare prea comun, poţi să discuţi despre lumea posibilă în care trăieşte regele actual al Franţei, chel sau cu părul lung, depinde de preferinţele tale estetice. Şi dacă filosofia poate fi stoarsă din orice, ce bine e când poţi să o storci din struguri şi să obţii şi un delicios pahar de vin cu care să-ţi răsplăteşti curiozităţile.

De fapt, filosofia şi vinul sunt corelate  prin cel puţin o trăsătură pe care Massimo Dona o scoate în evidenţă în prezentul volum. În discursul său care caută să delimiteze şi să măsoare ceea ce e bine, ceea ce e drept, ceea ce e adevărat, filosofia are nevoie de polul opus al tuturor acestor valori (în fond, determinatio este negatio). Corelativitatea acestor valori presupune că ele capătă sens, în lumina opusului lor. Pentru a şti unde să trasezi limita între permis şi nepermis, între cumpătare şi necumpătare este adesea necesar să le experimentezi pe amândouă. Iar calea cea mai la îndemână pentru a împlini această tranziţie este vinul. O a doua asemănare între vin şi filosofie pare să fie aceea că ambele se supun următorului paradox: ambele oferă posibilitatea de a ajunge cumpătat şi progresiv la lipsă de cumpătare. Aşa cum atunci când bei, există o graniţă recogonscibilă a pierderii lucidităţii căreia i te poţi abandona prin proprie voinţă (cerând reumplerea paharului)  şi în filosofie există un punct în care firul despicat în opt poate fi despicat în continuare în şaisprezece sau se poate renunţa la analiză şi se poate trece la acţiune. Perspectiva excesului este întotdeauna la îndemâna utilizatorului iar efectele  asumării ei sau renunţării la ea sunt pe cât de diferite, pe atât de tentante.

“Filosofia vinului” nu este o colecţie de comentarii pretenţioase, de plescăieli teoretice care să aprecize virtuţile unui anume cupaj, unei anume selecţii scoase din cele mai apreciate pivniţe mondiale. Este mai degrabă o istorie, anectodică pe alocuri dar şi extrem de bine documentată (un volum de 250 de pagini numără nu mai puţin de 500 de note de subsol) a filosofiei rescrisă din perspectiva relaţiei cu vinul. Nectar al zeilor, împărţind fie cunoaştere, fie uitare de sine, pregătind ascensiunea spre divinitate sau izvorul tragediilor, vinul evidenţiază o ambivalenţă, o ambiguitate naturală care nu poate atrage decât atitudini partizane. Descifrând atitudinea faţă de vin a filosofilor Massimo Dona oglindeşte de fapt spiritul epocilor de gândire şi o consecvenţă a filosofilor în raport cu propriile lor reflecţii generale asupra naturii. Astfel că, dacă pentru Platon (şi pentru Socrate) vinul contribuie din plin la aducerea la lumină a adevărului, pentru rigorile ştiinţifice ale lui Aristotel consumul excesiv de vin nu face altceva decât să răstoarne tendinţele naturale atât de preţuite de filosoful atenian. Din Grecia Antică şi până la existenţialiştii francezi, percepţia asupra vinului s-a manifestat coerent cu dominantele curentelor de gândire: de la simbol hristic (sacru prin excelenţă), la obiect de interes ştiinţific, la factor tulburent pentru raţiune şi mijloc de satisfacţie grosolană şi întâmplătoare a simturilor (în epoca Luminilor şi la Kant) şi până la reabilitarea de secol XX a posibilităţilor sale eliberatoare şi la valorificarea virtuţilor sale dezlegătoare de limbi (în cafenelele pariziene din perioada interbelică).

Dar şi după o asemenea istorie zbuciumată, după atâta adulare, condamnare sau tratare cu indiferenţă vinul îşi face şi astăzi la fel de silenţios şi de eficient treaba. Care treabă? Aceea de a continua să dea naştere filosofilor… permanenţi sau de ocazie.

FILOSOFIA VINULUI – Massimo Dona – Editura Art, 2010

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *