Sirenele Bagdadului

24/10/2010

ARMA SUPREMĂ  A TERORIŞTILOR

De câte ingrediente ai nevoie ca să pregăteşti un terorist?  Destul de multe: în primul rând, de o şcoală fundamentalistă cu lideri seducători, capabili să inspire o generaţie.  Apoi nu putem uita de tabăra de antrenament bine organizată şi desigur, de ideologia cu armături teoretice bine strânse. Terorismul, ameninţarea secolului XX e privit adesea ca o formă pe cât de îngustă şi imatură, pe atât de periculoasă, prin care o serie de grupuri şi facţiuni caută să să-şi afirme punctele de vedere prin limbajul primitiv al violenţei. Vina lor cea mai mare este aceea de a ucide oameni nevinovaţi, de a-i amesteca într-un război care cel mai adesea nu îi priveşte pe civilii care cad prada teroriştilor.Dar poate că  uităm faptul că unii dintre călăi, unii dintre aceşti teroriştii, au fost şi ei la rândul civili paşnici la un moment dat si au devenit victimele unui război străin. Acţiunile acestor indivizi sunt mai degrabă strigăte simbolice de disperare. Desigur că suferinţa trăită nu justifică în totalitate suferinţa provocată şi nu retrage caracterul reprobabil  faptelor violente, dar ne cere să fim cu atât mai atenţi la condiţiile care le-au făcut posibile. Ca să creezi un terorist, cel mai important este să pregăteşti oameni disperaţi… de acolo mai departe, se vor ocupa ideologia şi taberele de antrenament.

Cum asiguri disperarea? Uneori, involuntar, atunci când invadezi o ţară cu a cărei cultură nu eşti prea familiar. Cam ceea ce au făcut americanii când au atacat Irakul. Se aşteptau ei ca irakienii să îi îmbrăţişeze că nu mai sunt ostatecii lui Saddam Hussein? E greu de crezut că un popor se entuziasmează când  aşa zişii eliberatori provoacă un haos şi mai mare decât regimul tiranic. Mai degrabă un asemenea popor se va pregăti de revoltă. Este lecţia pe care o pune în scenă romanul lui Yasmina Khadra care vorbeşte tocmai despre aceste terorism ca limbaj al disperării.

Naraţiunea este relatată la persoana I, din perspectiva unui tânăr irakian fără nume care pune la cale, împreună cu compatrioţii săi, atentatul suprem împotriva imperialismului occidental. Departe de a fi un fanatic al islamului, protagonistul crede totuşi în eficienţa acţiunii teroriste ca mijloc de reparare a demintăţii prejudiciate de invadatori. Tânărul student a fost nevoit să părăsească Bagdadul, odată cu debutul bombardamentelor americane. Întors în satul natal, viaţa sa nu va apuca prea multe momente de linişte, căci chiar şi în locurile uitate de lume se simte tulburarea războiului. Barul local se dovedeşte a fi un fel de Poiana lui Iocan arabă  pervertită de televizor şi presă care nu fac decât să încingă spiritele şi să aţâţe pe localnici prin sublinierea abuzurilor americane soldate cu moartea numeroşilor civili. Deşi la început  există printre localnici o atitudine ambiguă faţă de invazia americană şi o controversă între cei care apreciază eliberarea de sub dictatura lui Saddam şi cei care îi privesc cu ură pe occidentali, aceste dispute teoretice vor fi suspendate chiar de greşelile americanilor, care prin câteva bombe prost ţintite, prin câteva îmbrânceli, prin nerăbdarea de a apăsa pe trăgaci vor transforma satul într-un muzeu al ororilor. În acel moment paşnicul şi visătorul protagonist va depăşi pragul critic al capacităţii de a îndura umilinţele şi se va trezi metamorfozat, aproape peste noapte, spre propria sa surprindere, dintr-un tânăr pe care violenţa îl face să leşine, într-un războinic gata să ducă la înfăptuire un atentat de proporţii. Reuşita lui atârnă de necesara canitate de ură faţă de Occident întreţinută de realităţile cotidiene. Poate fi ea neutralizată în vreun fel?

Fără să ofere o perspectivă echilibrată asupra conflictului dintre Orient şi Occident (atâta timp cât acţiunea este relatată exclusiv din punctul de vedere al arabului afectat de ignoranţa vestică), romanul lui Khadra explorează cât se poate de convingător felul (adesea tragic) în care se cristalizează cea mai puternică armă a teroriştilor, indiferent de steagul sau cauza pentru care luptă: disperarea.

SIRENELE BAGDADULUI – Yasmina Khadra – Editura Trei, 2010

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *