Să înţelegem moda

28/10/2010

MODA NE INTERESEAZĂ

Poate vă mai amintiţi scena din pelicula The Devil Wears Prada, în care personajul lui Meryl Streep îi ţine un discurs incisiv ucenicei jucate de Anne Hathaway care, în acea etapă a filmului se încăpăţâna să nu se preocupe prea mult de felul în care arată. Impenetrabila directoare a revistei îi atrăgea atenţia neglijentei asistente că, deşi Andy avea impresia că nu are nici o legătură cu moda (şi se mai şi mândrea cu asta), chiar şi acel jerseu albastru insipid pe care Andy îl purta, fusese posibil datorită eforturilor designerilor din vremuri apuse. Culoarea, croiala, materialul articolului vestimentar lipsit de gust erau doar o copie palidă a unor creaţii care făcuseră vâlvă în mediul specialiştilor, fără de care însă acel biet jerseu n-ar fi putut exista. Miranda Priestley îi demonstra asistentei sale că preocuparea legată de modă nu este un apanaj al vanitoşilor simandicoşi,  ci este un fenomen care, în cele din urmă ne priveşte pe toţi, fie că vrem să conştiezăm asta fie că nu.

Desigur că există şi o imagine caricaturală a tot ceea ce e legat de modă, dacă e să privim acest fenomen ca pe o altă dimensiune a high-lifeului care pune mult prea mult preţ pe aparenţă şi cultivă afectarea şi snobismul. Dar moda înseamnă mai mult decât atât, mai ales în secoul în care trăim. Este un fenomen care capătă respectabilitate, nu pentru că ar privi clasele sociale privilegiate (căci asta nu se mai întâmplă de mai bine de un secol), ci pentru că, aşa cum surprind şi studiile de comunicare nonverbală, moda implică unul din cele mai eficiente şi bogate mijloace de transmitere a identităţilor sociale: hainele. Luată în vizor tot mai serios pe fondul răspândirii popularităţii studiilor culturale şi antropologiei, moda se dovedeşte un fenomen cultural fascinant, un subtil mijloc prin care pot fi decodificate valorile şi preocupările unei epoci. Pornind de la această premisă, merită să ne apropiem de ultima apariţie din colecţia …isme, publicată la Editura Rao, o istorie succintă a celor mai importante momente din evoluţia vestimentaţiei. Mairi Mackenzie începe această istorie în secolul XVII, nu pentru că atunci ar fi apărut moda, ci pentru că atunci au început să capete proeminenţă schimbările semnificative. Curentele sunt urmărite cronologic, sunt integrate în mişcări culturale mai largi sau sunt particularizate doar în ceea ce priveşte moda iar cititorii primesc chiar şi sugestii de vizitare a exponatelor prezentate.

Conform prezentării lui Mackenzie secolele XVII – XVIII – XIX se dovedesc a fi o dispută neîncheiată între opulenţă şi simplitate. Dacă în epoca barocă şi în rococo predominau ţinutele încărcate (însoţite de coafuri pe măsură… unele în formă de caleaşcă!), ornamentele rigide şi rafinament, odată cu Revoluţia Franceză şi al său manifest social şi politic, pantalonii lungi şi rochiile de bumbac vin să înlocuiască luxul saloanelor regale. Dar crinolina şi corsetul nu aveau să-şi spună ultimul cuvânt până în secolul XX, revenind în forţă în epoca victoriană, încercând să ţină piept modestiei elegante a rochiilor de muselină sau a rochiilor cu mâneci bufante din perioada romantică. Ţinuta bărbaţilor s-a desprins însă, odată cu Revoluţia Franceză de tendinţele de efeminare, mizând pe sobrietate şi pe linii care să sublinieze trăsăturile sexului tare.

Revoluţia industrială de la sfârşitul secolului XIX îşi spune cuvântul iar moda devine, dintr-un fenomen de curte, un fenomen de masă. Haute-couture pierde încet dar sigur terenul, în faţa designerilor care caută să respingă orice restricţie şi să depăşească tradiţiile. Impactul modernismului, al siluetelor androgine din creaţiile lui Coco Chanel sau bizareriile suprarealiste confirmă faptul că moda depăşeşte cadrul de dispută între opulenţă şi simplitate şi chiar faptul că nu mai are nici măcar o singură capitală (Parisul trebuie să se declare înfrânt în faţa Londrei şi mai apoi a Milanoului).

Din a doua jumătate a secolului XX, curentele în modă vor respecta atmosfera profundelor schimbări culturale din epocă: mişcările glam şi punk sunt expresia rebeliunii, în vreme ce curentele casual şi cel al Yuppies marchează identitatea unor generaţii distincte. Curentul dominant astăzi este cel globalist, în care se amestecă într-o paletă impresionantă localul cu universalul, orientalul cu occidentalul, simplitatea şi extravaganţa.

Chiar dacă aparent, după atâtatea dispute, în epoca maximei toleranţe, extremele par să coexiste şi să se influenţeze reciproc, ar fi imprudent să spunem că istoria modei s-a încheiat. Oricât de repetitivă ar părea, ea se reinventează creativ.

…ISME – SĂ ÎNŢELEGEM MODA – Mairi Mackenzie – Editura Rao, 2010

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *