Poet fără legitimaţie

11/11/2010

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=vNfRNdPcKes[/youtube]În lumea literară de astăzi este tot mai greu de contestat faptul că există, cel mai probabil, mai mulţi scriitori de poezie decât cititori. Pe de o parte, discursul liric rămâne mijlocul cel mai la îndemână (nelipsit de valenţe terapeutice) şi cel mai concentrat de exprimare artistică, fapt care îi asigură popularitatea. Pe de altă parte, acelaşi discurs poetic contemporan poartă cel mai adesea mărcile curentelor culturale din ultimele decade, pustiitoare şi, în acelaşi timp eliberatoare, care au dizolvat formele, reperele şi ierarhiile  şi care, deşi au lăsat mundanul, banalul să capete demnitate tematică, au adus un grad de sofisticare poeziei care descurajează cel mai adesea publicul nespecializat. Pus în faţa unor labirintice (şi adesea reuşite, fără îndoială) jocuri de limbaj, în faţa unor aluzii livreşti nesfârşite, în faţa unor creaţii fluide care intră şi ies din pagină (niciodată întâmplător), uneori fără început şi fără sfârşit, cititorul obişnuit nu poate adesea decât să-şi aştepte rapida şi nedureroasa execuţie a putinţelor sale de înţelegere. Căci el caută în tot acel amalgam frânt sintactic şi logic, mânat poate de obiceiuri învechite şi de aşteptări depăşite, un mesaj, un grăunte de sens, o fărâmă de emoţie cu care să rezoneze şi nu reuşeşte adesea să găsească nimic. Problema este a sa desigur, a insuficientei sale educaţii şi experienţe. Şi cu toate acestea, mai există şi astăzi poeţi care valorifică  acea menire (anostă şi depăşită, nu-i aşa?) a poeziei înţeleasă ca mijloc de exprimarea unor trăiri şi emoţii prin cuvinte iscusit meşteşugite. Cornel Vlad se dovedeşte a fi unul dintre aceşti poeţi, un creator care pune mai presus sinceritatea şi frumuseţea conţinutului în raport cu complexitatea formei, un poet care are mari şanse să fie citit, deci să fie receptat şi să încânte.

Astăzi, la Librăria Şt.O.Iosif din Braşov, am lansat, alături de o mulţime de tineri dar şi de personalităţi culturale, al doilea volum de poezii al lui Cornel Vlad, “Deşteptarea Primăverii”, apărut in 2010 la Editura Universităţii Transilvania Braşov. Doamna Ana Oniţă, Director General Libris Braşov, a deschis evenimentul printr-un moment de reculegere, în memoria poetului Adrian Păunescu.

A luat cuvântul doamna Maria Humă, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Naţional Dr.Ioan Meşotă din Braşov căreia volumul lansat i-a atras atenţia, dincolo de concepţia şi realizarea deosebită mai ales prin titlul oarecum pleonastic. Căci ce este primăvara dacă nu perioada deşteptării? Dar poeziile lui Cornel Vlad sunt poezii de dragoste iar acolo unde iubirea este celebrată, aşteptată, adulată, nici o succesiune de simboluri, apropiate sau nu ca semnificaţie, nu au cum să devină excesive. Aşa cum a remarcat doamna Maria Humă, volumul lui Cornel Vlad este străbătut de tot acel compozit de trăiri contradictorii pe care dragostea le presupune: de la zbucium şi rătăcire şi până la marea revelaţie extatică care reprezintă însă o certitudine in volumul de fata. Profesoara de limba română i-a invitat pe toţi cei prezenţi să se bucure de poeziile care mustesc de iubire, frumos, implicit de viaţă.

A vorbit apoi şi domnul profesor Polexa, director al Colegiului Naţional Dr.Ioan Meşotă, sub aprobarea căruia, elevii clasei a IX-a de la liceul braşovean au avut ocazia să participe şi să înţeleagă ce înseamnă o lansare de carte. Căci  doamna Humă şi domnul Polexa s-au gândit să le ofere liceenilor o oră mai specială, dincolo de bănci, tablă şi obiceiuri didactice, o frumoasă lecţie de viaţă despre creaţie, respect şi chiar prietenie. La lansare au asistat o mulţime de elevi care au avut ocazia să audă câteva amintiri frumoase legate de felul în care s-au cunoscut domnul Polexa şi domnul Cornel Vlad şi de îmbucurătoarea colaborare (în premieră!) dintre doamna Humă şi poetul lansat.

Un lung discurs a rostit şi domnul avocat George Echim, cel care a şi semnat prefaţa volumului Deşteptarea Primăverii. În alocuţiunea sa, domnul Echim n-a precupeţit nici un cuvânt de laudă, vorbind despre caracterul sincer, călduros, înduioşător al poeziilor lui Cornel Vlad, cărora nu le lipseşte nici profunzimea şi nici rafinamentul artistic. Volumul lansat astăzi este, în opinia domnului Echim, o carte din suflet pentru suflet, o carte care surprinde superb eternul sentiment al iubirii, stâlpul construcţiei noastre spirituale.

A vorbit şi domnul Ioan Terţa, avocat şi veche cunoştinţă a domnului Cornel Vlad care a găsit de cuviinţă să întregească cronicile de dinaintea sa în aceeaşi notă laudativă. Remarcând că, în vremurile pe care le trăim, ducem dorul atât dragostei cât şi poeziei, domnul Terţa a fost încântat să observe că autorul a reuşit să consacre un volum exact celor două mari lipsuri pe care le avem în vieţile de zi cu zi.

A vorbit şi autorul, Cornel Vlad care a mulţumit atât binevoitorilor cât şi cârcotaşilor care şi-au exprimat opiniile legate de şansele de reuşită ale unui volum de poezie. Sensibil la audienţa tânără prezentă, domnul Cornel Vlad n-a ezitat să ofere câteva sfaturi ferme, atât din perspectiva poetului (care niciodată nu vrea “să spună ceva”, ci dobândeşte conştiinţa semantică a propriilor creaţii abia după ce se distanţează de ele) cât şi ca om (căruia experienţa i-a dezvăluit faptul că anumite lucruri trebuie făcute la timpul lor). Autorul i-a îndemnat pe tinerii meşotişti să-şi păstreze independenţa, curajul de a se exprima şi să nu îşi lase visele călcate în picioare. Discursul lui Cornel Vlad a atins şi câteva aspecte legate de volumul lansat, în care iubita este botezată cu numele unui anotimp şi în care dragostea din realitate nu se află într-un raport de opoziţie cu dragostea din vis, ci mai degrabă într-un raport de continuitate.

Lansarea s-a prelungit cu un sumar discurs al juristului şi amicului lui Cornel Vlad, Costel Ene şi cu o surpriză oferită de domnul George Echim care, de la statutul de analist de text, de observator cu cravată   a făcut saltul la statutul de interpret de muzică ardelenească, îndemnând audienţa, a doua oară, dintr-o altă perspectivă la fel de convingătoare să iubească, să iubească, căci restul e doar zădărnicie (ce frumos a spus-o La Fontaine!).

Cornel Vlad ne-a demonstrat că poezia de astăzi nu este doar un discurs confiscat de complexitate insondabilă, de profesioniştii absolvenţi ai instituţiilor de profil, fini cunoscători ai ultimelor tendinţe în arta modelării limbajului şi a raportării la limbaj, atât de izolaţi însă de publicul care duce lipsă de poezie. În fapt, volumul lui Cornel Vlad sugerează că cititorii se simt mai apropiaţi de poeţii fără legitimaţie…

Volumul Deşteptarea Primăverii este disponibil şi pe www.libris.ro.

14 Comments

  • Cornel Vlad 27/09/2012 at 9:21 am

    Răsărit de … iubiri

    Soarele se topeşte în mare,
    se duce până în adânc …
    marea se pierde toată, în zare,
    din ea, pe cer, stelele urc’ …

    Lin, lumina se stinge, dispare …
    şi marea, şi cerul s-ating,
    stelele urcă spre Carul Mare
    din mare, mereu, când s-aprind …

    Şi cerul … şi marea tălăzuiesc
    valuri de vise şi dor,
    în dragoste, mereu, când se-ntâlnesc,
    la nou orizont, fără nor …

    Soarele se topeşte în mare,
    când stele din ea se aprind …
    apune şi … iar, roşu răsare …
    iar stelele toate se sting …

    Universul roteşte în zare
    valurile care-l cuprind,
    soare şi stele … stele şi soare …
    răsar şi apun … răsărind …

    Ca marea … şi timpul, val după val,
    trece spre ţărm de-mpliniri …
    soarele dându-i măsura real,
    în răsărit de iubiri !

    Cornel Vlad

  • Cornel Vlad 11/09/2012 at 6:59 am

    Minune !

    Tu, ce laşi urme fierbinţi,
    lin, pe plaja unui suflet,
    ai al Primăverii umblet,
    paşii uşori … şi cuminţi.

    Tu eşti vis uşor … sau dor,
    pasul tău inima-l ştie …
    mersul tău e poezie …
    ca al visurilor … zbor !

    Tu dai liniştii … nelinişti,
    în potir de flori de gând …
    şi la ţărm de doruri stând,
    cât de magic azi, zâmbeşti !

    Tu, iubita mea minune,
    cum în suflet mi te scalzi,
    răcorindu-te, mă arzi,
    dând trăirlor noi … nume !

    Cornel Vlad

  • Cornel Vlad 19/08/2012 at 11:52 am

    Misterul iubirii

    Motto: „Lucrurile omeneşti trebuie să le cunoşti pentru a le iubi;
    pe cele divine trebuie să le iubeşti pentru a le cunoaşte” (Blaise Pascal)

    Ce e divin … iubeşti, spre a cunoaşte !
    Ce-i omenesc … cunoşti spre a iubi !
    Misterul dragostei se naşte …
    din ce se-ntâmplă fără ca să ştii …

    Este divin şi omenesc în toate …
    un înger când zâmbeşte e copil …
    între divin şi omenesc … aproape,
    în dragoste n-ai devieri … de stil …

    Iubirea ca o floare se înalţă
    în inima de Înger sau de Om …
    Devine omul, înger … şi se-nalţă ?
    sau îngerul învaţă de la om ?

    Nu ştim misterul care ne cuprinde
    doar îl trăim … să devenim mai buni …
    Iubirea nu se cumpără sau vinde
    pe o tejghea soioasă, dintre lumi !

    Iubirea este doar divinitate
    dar miezul ei e-n fiecare om …
    din fructul ei cu toţii avem parte
    de ştim să-i creştem fiecare pom …

    Din ce se-ntâmplă fără ca să ştii …
    misterul dragostei se naşte !
    Ce-i omenesc cunoşti spre a iubi !
    Ce e divin … iubeşti spre a cunoaşte !

    Cornel Vlad

  • Cornel Vlad 01/07/2012 at 9:40 am

    Suflet aprins

    Sufletul aprins se scaldă-n soare –
    lumină, din răsărit la asfiinţit,
    îi face bine proaspăta răcoare,
    fiindcă iubirea … dulce l-a topit …

    În ochii tăi, pe pânza unui vis,
    îşi odihneşte ocrotit de lume,
    trupul rănit, de dragoste încins,
    şi ars iubire, de-al tău nume.

    Mereu se scaldă sufletul în soare
    şi se topeşte în lumină lină
    să se înalţe în parfum de floare,
    şi să coboare tainic în inimă …

    În ochii tăi să odihnească iar,
    să-l înveleşti în vise şi sărut,
    atins mereu, iubire, de-al tău dar
    să înflorească magic în cuvânt …

    Cornel Vlad

  • Cornel Vlad 02/03/2012 at 12:19 pm

    Sărutul Primăverii

    Înfloresc doar din iubire
    şi prin iarnă trec râzând,
    alergând spre fericire
    şi de dorul tău arzând …

    Şi mă scutur în petale,
    să îţi dau furtuni de mai
    şi din razele de soare
    să-ţi fac scara către Rai.

    Prin vârtejul de lumină
    dorul este călător,
    purtând tandru în inimă
    focul sfântului amor …

    În lumina lui m-oi pierde
    în sărut când te-ntâlnesc,
    îmbrăcâdu-mă în verde,
    ochi în ochi, când te privesc…

    Eu, mereu un câmp în floare
    te vreau rouă, şi lumină,
    să dai viselor culoare
    şi dorinţelor, inimă !

    Să-nfloresc doar din iubire,
    să mă scutur în sărut,
    când … boboc de fericire,
    dar, pe gura ta, ajung.

    Cornel Vlad

  • Cornel Vlad 19/02/2012 at 10:17 am

    Geneza poeziei …

    Cuvintele işi caută trupul
    pe buzele tale aprinse …
    când dai împlinire la vise
    poezie îţi este sărutul ! …

    Cuvintele …roi nou de petale,
    furtună de mai şi parfum,
    pe buzele tale-s acum,
    în ultimul popas către soare …

    Cuvintele … devin necuvinte,
    sărutări arzătoare,
    iar miezul lor, rupt din soare,
    intens, ne încălzeşte cuminte …

    Intens, ne încălzeşte cuminte
    miezul sărutului-soare,
    sărutări arzătoare
    fac iar cuvintele … necuvinte.

    În ultimul popas către soare,
    pe buzele tale-s acum,
    – furtună de mai şi parfum –
    cuvintele … în roi de petale.

    Poezie îţi este sărutul,
    când dai împlinire la vise …
    pe buzele tale aprinse
    cuvintele îşi caută trupul.

    Cornel Vlad

  • Cornel Vlad 08/01/2012 at 12:14 pm

    Numele Primaverii

    Găsesc în suflet chipul tău
    Atunci când caut alinare,
    Biruitor exemplu nou,
    Răsăritului de soare;
    Iubesc lumina ta pe care
    Eu o primesc cu inima,
    Lăsând-o iar să înfioare
    Ascunşii ghiocei … sub nea.

    Cornel Vlad

  • Cornel Vlad 10/11/2011 at 10:40 pm

    Darul iubirii

    Se împlinesc în suflet vise
    ce izvorăsc din amintiri
    să dea poemelor nescrise
    lumina marilor iubiri …

    Iar roua florilor din suflet,
    purtând parfumul tău, cu dor,
    cade pe buze … ca un cântec
    al inimii … şi mă-nfior …

    Îmi înfloresc în vers, cuvinte
    purtând parfum de busuioc
    şi dragostea-mi creşte cuminte,
    cum ard sub ochii tăi de foc !

    Şi ard de dorul tău mereu,
    eşti miezul fiecărui gând
    şi darul de la Dumnezeu …
    iar inima-mi îţi e veşmânt …

    Cornel Vlad

  • Cornel Vlad 10/11/2011 at 10:38 pm

    Peste timp …

    Peste florile din vară
    am plâns ploile din toamnă
    şi am îngheţat în iarnă,
    renăscând în primăvară.

    Peste soarele din vară
    am plâns frunzele din toamnă,
    l-am acoperit cu iarnă,
    să-l trezesc în primăvară.

    Peste nopţile de vară
    am plâns visele, în toamnă …
    şi în alba iernii haină
    le-am ascuns, să nu mai doară.

    Peste timp vor trece iară,
    vară, toamnă, iarnă … dară
    inima-mi faci să tresară
    doar tu, dragă … Primăvară …

    Cornel Vlad

  • Cornel Vlad 03/03/2011 at 3:06 pm

    Nu este necesar să fiu aproape de toti sau toti să fie aproape de mine … IAR ÎN POLEMICĂ … nu intru … cu absolut nimeni …. Cei care nu găsesc în poezia mea ceea ce caută, ceea ce își doresc, sunt liberi să caute oriunde …

  • dinca valeriu 27/02/2011 at 9:37 am

    Poemul este plin de invataminte, realizarea onesta, vezi rime de doi lei, teama-iarna, cont- pot, etc.Esti departe de ce doreste
    cititorul din mine, nu mai vorbesc de poet, sory.

  • Cornel Vlad 20/12/2010 at 7:11 am

    Veșnica iarnă

    Celor cu inima de gheață

    La unii vine iarnă după iarnă,
    la unii e un singur anotimp:
    de întuneric rece și de teamă,
    în care de iubire nu au timp !

    La unii este iarnă după iarnă …
    Ei nu trăiesc decât primind în cont
    banii furați din fiecare haină
    a celor care să viseze pot !

    La unii este permanentă iarnă …
    La unii e un singur anotimp …
    cu glas de crivăț între ei se cheamă;
    ei nu cunosc al PRIMĂVERII chip.

    La unii-n suflet este numai iarnă:
    n-au inimă, n-au zâmbet, n-au cuvânt ! …
    invidia și ura îi îndeamnă
    să tot dorească semănat de vânt !

    Celor ce astfel sunt le este teamă
    de vise, poezie și sărut …
    cu sufletul înveșmântat în iarnă,
    de Deșteptarea Primăverii … fug !

  • Cornel Vlad 12/12/2010 at 11:21 am

    DA … DESTEPTATEA PRIMĂVERII … ESTE VORBA ÎNSĂ DE PRIMĂVARA IUBIRII … un anotimp al inimii și al sufletului … în relație desigur cu anotimpul fizic numit primăvara … personificat, idealizat … ca să corespundă cât de cât cu CHIPUL REAL al iubitei …
    Vorbesc însă ș de o altfel de DEȘTEPTARE .. și mă refer la faptul că după orice iarnă, oricât de lungă și oricât de grea (indiferent dacă e astronomică, culturală, politică … etc) are loc negreșit, DEȘTEPTAREA PRIMĂVERII ….
    Din această perspectivă, exemplificativ mi se pare momentul 11 noiembrie 1784
    Desigur, având în vedere povestea reală care este izvorul pentru această carte, e de remarcat prezentarea ei în PRIMĂVARA DIN NOIEMBRIE specifică sărbătoririi Sfinților Arhngheli Mihail și Gavriil, cu tot ceea ce specifică, ce reprezintă aceasta.

    Cornel Vlad

  • Cornel Vlad 12/11/2010 at 8:42 pm

    MULTUMESC pentru cuvintele frumoase exprimate sub egida LIBRIS de toti cei care au găsit de cuviință să își exprime gândurile de bine și frumos. Îmi place să cred – și desigur cititorii vor confirma – faptul că toți aceia care nu au precupeţit nici un cuvânt de laudă, au prezentat cu obiectivitate cartea, autorul, mesajul liric.
    Da, cartea DEȘTEPTAREA PRIMĂVERII este o carte de la suflet la suflet, adică de la sufletul meu la fiecare dintre sufletele cărora le va place poezia mea, pentru că eu cred cu stăruință faptul că arta în general – dar cu deosebire poezia și muzica – trebuie să se adreseze sufletului, trebuie să transmită sentimente, căldură, lumină. Dacă am reușit asta – și eu nu am nici o îndoială – voi toți cei care citiți poeziile mele simțiți viața din ele, trăirea intensă, vulcanică, gingașă. pură, curată cu care am scris. Am scris cu pasiune. Am pus tot sufletul. Mărturisesc că am scris având izvorul în realitatea nemijlocită a iubirii, primind iubire și bucurie din ochii PRIMĂVERII.
    De aceea această carte este vie, este o carte trăită, este și se dorește să fie un cântec dăruit iubirii; de aceea unele dintre poezii se pot foarte ușor cânta …
    Pentru că am scris și pentru ce am scris …îi MULTUMESC iubitei mele, numite simplu PRIMĂVARA, muza acestei cărți și a următoarelor.
    Cu aceeași căldură multumesc și tuturor acelora care citind se vor bucura de ceea ce citesc …

    Cornel Vlad

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *