Noaptea cand cineva a murit pentru tine

22/12/2010

UN ROMAN PENTRU O GENERATIE

Ca în fiecare an, în apropierea Crăciunului, se reaprind discuţiile despre Revoluţia română din decembrie 1989. Miza discuţiilor a încetat să mai fie revelatoare, atâta timp cât majoritatea protagoniştilor acelor evenimente rămân consecvenţi în declaraţiile făcute încă de la consumarea răsturnării regimului Ceauşescu, fără să avanseze alte dezvăluiri (în măsura în care mai au într-adevăr secrete de divulgat). Întrebarea presantă a anilor 90, intonată şi în cântecele comemorative: “cine a tras în noi, 16-22?”  pare să-şi păstreze caracterul retoric. Pe de altă parte, investigaţiile cele mai recente ale jurnaliştilor străini sau ale istoricilor români (de ex: Alex Mihai Stoenescu) subliniază şi întăresc teorii legate de implicarea mediului extern în amorsarea evenimentelor din România, teorii care ştirbesc într-o oarecare măsură din aşa zisul eroism şi merit  pe care poporul român caută să şi-l asume pentru acţiunile din decembrie. Neîndoielnic, probabil şi peste alţi 20 de ani vor persista întrebări fără răspuns şi interpretări controversate legate de evenimentul fondator al democraţiei româneşti. Restabilirea adevărului istoric (privit măcar într-o perspectivă consensualistă) este un proces de durată şi poate trebuie să mai avem răbdare.

Între timp s-a născut şi s-a maturizat o generaţie pentru care momentul 1989 este abstract şi îndepărtat, pentru care nume ca Gelu Voican Voiculescu, Cico Dumitrescu, Victor Stănculescu poate chiar Ion Iliescu (de Caramitru sau Dinescu ce să mai spunem) nu spun nimic şi, ce e şi mai grav, chiar şi ceea ce s-a întâmplat pe străzi în marile oraşe ii este străin. Părinţii au nevoie de răspunsuri dar o generaţie întreagă are nevoie de memorie. Bogdan Suceavă întâmpină această nevoie cu o poveste adresată parcă direct celor născuţi după 1990. Departe de controverse, de discuţii cu coloratură politică, de exerciţii de cântărire a responsabilităţii (discursuri care cel mai adesea îi plictisesc pe cei nefamiliarizaţi cu subiectul), romanul lui Bogdan Suceavă reconstituie însă cu precizie atmosfera nopţilor lungi şi triste de la Bucureşti şi o face dintr-o perspectivă cu care cei tineri pot foarte uşor să relaţioneze: studentul pierdut pe străzi, în focul evenimentelor, întrebător şi confuz care vede revoluţia cu ochii lui. Ce e aceea o revoluţie? “Un moment în care ai de a face cu tot felul de oameni de care depinde totul, care nu ştii cine sunt şi pe care nu o să-i mai vezi vreodată“, o stare de fapt în care hazardul, degete tremurătoare pe trăgaci şi confuzia transformă trecătorii în victime. Bucureştiul revoluţionar văzut de tânărul student la matematică nu este un spaţiu al înfruntărilor clare între două tabere, în care acţiunile premeditate şi calculate conjugate cu loialitatea luptătorilor conduc spre deznodământul bătăliei. Nu, este mai degrabă o aglomerare de oameni dezorientati, pierduţi în întuneric şi înspăimântaţi de zvonuri şi de gloanţe care încearcă să mai supravieţuiască încă o oră şi care speră ca zorii să aducă liniştea. Este un spaţiu în care cei puternici ieri se simt ameninţaţi azi şi, departe de a-şi recunoaşte înfrângerea cu demnitate, caută să treacă de partea demonstranţilor. Este un spaţiu în care Armata, deşi a trecut de partea populaţiei nu poate salva situaţia şi se dovedeşte incompetentă. Nu întâmplător romanul pendulează mereu între amintirile de recrut ale tânărului protagonist şi evenimentele sângeroase din decembrie. Revoluţia pare să fie un fel de ieşire din cazarmă, căci viaţa în România ultimilor ani ai regimului comunist s-a dovedit a fi o viaţă de cazarmă, din aceea românească, cu superiori imbecili, cu pregătire mai degrabă simulată, cu frig şi interdicţii, cu o permanentă si insuportabilă  senzaţie de impostură. Bogdan Suceavă vorbeşte aşadar, atât despre România comunistă cât şi despre revoluţie, prin metafora cazărmii şi a eliberării din armată.

Dincolo de valoarea literară (pe care criticii cu siguranţă că o vor scoate în evidenţă), romanul lui Bogdan Suceavă este un instrument pedagogic extraordinar, un roman care vorbeşte unei generaţii,  pe o limbă şi într-o manieră mult mai accesibile şi mai atrăgătoare decât zece cărţi de istorie. Un roman care nu dă mult visatele răspunsuri, dar sădeşte întrebările necesare în minţile potrivite.

NOAPTEA CAND CINEVA A MURIT PENTRU TINE – Bogdan Suceavă – Editura Polirom, 2010

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *