Poate nu contează atât de mult faptul că traversăm o perioadă economică nefastă, poate că nu contează atât de mult faptul că aflăm în fiecare zi cât de întinsă e împărăţia invizibilă a corupţiei în sfera instituţională, poate că nu contează atât de mult faptul că suntem asaltaţi în viaţa publică de diletantism, improvizaţie, imprevizibilitate, scandal. Şi asta pentru că, din fericire, uneori sunt suficiente câteva momente, câteva cuvinte, pentru a ne readuce speranţa de mai bine, pentru a ne face să credem în puterea exemplului, pentru a echilibra cantităţile de dezamăgire, sentimentele de zădărnicie care se acumulează greoi în balanţa stărilor de spirit din ultimii ani (sau poate zeci de ani). Întâlnirea cu Alteţa Sa, Principele Radu al Romaniei, a fost exact unul din acele momente de graţie, capabile să orienteze priviri curajoase, ce-şi pot privi cu onestitate şi luciditate propriile defecte naţionale, fără să îşi piardă speranţa.
JOI, 11 MARTIE, 2011, în salonul Librăriei Şt.O.Iosif inaugurat în decembrie (salon ce poartă de asemenea numele marelui poet braşovean), în cadrul manifestărilor organizate de Libris cu ocazia împlinirii a 20 de ani de activitate, am lansat volumul de articole şi eseuri PROVIZORATUL ISTORIC (Polirom 2010), semnat de Principele Radu al României, în prezenţa autorului şi a unui public numeros. Evenimentul a fost deschis de doamna Ana Oniţă, Director General Libris Braşov, care a fost impresionată de tradiţia pe care Casa Regală a României o întreţine, prin gestul onorant al membrilor ei, de a-şi lansa cărţile la Braşov, la Librăria Şt.O.Iosif: din 2004 şi până astăzi, toate volumele publicate de Principele Radu al României au beneficiat şi de o lansare la Braşov iar în 2011, Principesa Margareta va fi prezentă, de asemenea, la a 8a ediţie a Târgului Internaţional de Carte şi Muzică.
Principele Radu şi-a început discursul liber exprimându-şi surpriza cu privire la popularitatea volumului lansat. Paradoxul pe care Alteţa Sa l-a scos în evidenţă a fost cât se poate de just: într-o ţară care trece prin momente grele, în care oamenii sunt apăsaţi de prea multe griji pentru a mai avea resurse (financiare, temporale, spirituale) de a investi în cărţi, iată că o colecţie de eseuri şi articole care ies din sfera divertismentului, care nici nu au fost scrise cu gândul la succesul public, e cât se poate de căutată.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=POFsowjrQcs[/youtube]
Inţelegerea acestei situaţii s-ar putea să aibă legătură, pe fondul nemulţumirilor acumulate, cu nevoia oamenilor de a se privi în oglindă ca popor, dar nu în oglinde fermecate care fie întunecă şi îmbătrânesc sau dimpotrivă, cosmetizează iresponsabil, ci acelea care să scoată în evidenţă, cu sinceritate, parcimonios, atât părţile bune cât şi părţile rele. România privită de Principele Radu este o ţară a contrastelor: o ţară în care instituţiile funcţionează incoerent, în care spaţiul public e batjocorit, în care statul e tratat ca un frigider, din care fiecare se serveşte atunci când are nevoie, ignorându-l cu desăvârşire în restul timpului, încercând chiar să uite de apartenenţa la el.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=ivz04RUMMNQ[/youtube]
Cu toate acestea, România trăieşte perioade de vârf fără precedent: avem sute de mii de studenţi (din care o cincime învaţă în străinătate), avem o ţară integrată în structurile europene, avem o democraţie stabilă, avem o ţară care promite, atât politic cât şi intelectual. Doar că promisiunile nu sunt actualizate armonios, complet datorită rupturii pe care românii o instalează între spaţiul privat şi public. Deşi în spaţiul privat ei acţionează adesea cu bun simţ (atât în sens raţional cât şi moral) – respectându-şi casa, apropiaţii, pe ei înşişi, în spaţiul public par să se detaşeze de etică şi de solicitudine.
Cheia, în opinia Principelui Radu, de schimbare la faţă a României rezidă tocmai în uniformizarea sau măcar armonizarea atitudinilor faţă de public şi privat. E vorba de a transforma statul şi spaţiul public dintr-un spaţiu ignorat sau tratat cu oportunism, într-un spaţiu în care să ne simţim ca acasă, într-un spaţiu în care să ne regăsim şi să ne identificăm ca popor , de care să ne pese, pentru a pune capat provizoratului istoric extenuant şi perpetuat de atâţia ani si a atinge starea de permanenţă funcţională.
Interesant a fost faptul scos în evidenţă de Alteţa Sa: pentru a se produce această schimbare, nu este esenţială forma de organizare politică, ci mai degrabă iniţiativa elitelor dar şi a fiecăruia dintre noi. România profundă, în opinia Principelui Radu poate renaşte prin modele, fie ele personificate de intelectuali sofisticaţi, fie de omul de rând capabil să trateze spaţiul public cu care ia contact (fie că e vorba de o instituţie în care lucrează sau o vizitează, fie că e vorba de stradă sau de parc) cu respect şi responsabilitate.
Mulţumim Alteţei Sale pentru o nouă vizită, onorantă ca întotdeauna, pentru discursul generos şi interesant pe care l-a susţinut şi mulţumim (la fel cum a făcut-o şi Principele Radu) celor prezenţi, celor care au dovedit că păstrază încrederea în dialogurile publice cu miza.
Volumul PROVIZORATUL ISTORIC este disponibil si pe www.libris.ro
