Saptamana…muzicii traditionale romanesti

14/06/2011

Odata cu scurgerea anilor muzica a evoluat in continuu schimbandu-si forma, continutul si mesajul in functie de vremurile pe care le traiau artistii respectivi. Astfel muzica clasica s-a transformat in jazz, jazz-ul s-a simplificat devenind rock’n’roll, care la randul lui a nascut sute de variante de rock, muzica rock care si-a imprumutat mesajul hip-hopului si ritmul muzicii electronice. Dar totusi in paralel cu toate aceste increngaturi si variatii de stil si gen a existat si muzica traditionala fiecarei tari sau mai pe scurt folclor. Folclorul a existat dintotdeauna fiind cel mai vechi gen muzical. El a fost transmis prin viu grai din generatie in generatie si exprima cel mai bine starea de fapt a unei natiuni neputand fi “ucis” de nici un curent oricata amploare ar fi luat acesta. Atunci cand Beethoven umplea salile regale de concerte undeva se incingea o petrecere campeneasca cu muzica de voie buna, atunci cand Beatlesii isterizau stadioane intregi in fata unei case simple de la tara femeile isi cantau dorul, acum cand Dj Tiesto imbaiaza multimea cu explozii de laser satenii obositi dupa o zi de munca ingana o balada despre vitejiile stramosilor. Muzica traditionala a unei tari a avut intotdeauna un farmec local aparte, aproape boem, iar muzica traditionala romaneasca nu face exceptie fiind foarte apreciata peste hotare pentru voiosia, agerimea sau melancolia ei.

Poate in nici o alta tara muzica traditionala nu a avut o apartanenta geografica atat de clara cum este cea din tara noastra. Genurile de folclor sunt strict influentate de formele de relief din zona , muntii si apele tinuturilor fiind invocate foarte de des de catre artistii populari ele prinzand si viata in multe din cantecele acestora. Asa se face ca oricine cu o minima cunostinta muzicala poate distinge surprinzator de usor zona de care apartine cantecul respectiv. Si tocmai aceasta diversitate covarsitoare face folclorul romanesc atat de apreciat si de iubit. De la feciorestile si invartitele  ardelenesti la sarbele moldovenesti, de la geamparalele dobrogene la braurile oltenesti, toate poarta in cantul lor sufletul neamului romanesc: “Pe la noi la Teleorman frumos cant-un cuc balan” spune Liviu Vasilica evocand viata insorita de la campie, “Bate vantu-n curmatura/ Suiera de la magura/ Codru-i mare, frunza deasa/ Ploua de gandesti ca varsa/ Nu ploua cum ploua pe la noi/ Fulgera –n cincizeci de oi” povesteste Lucretia Ciobanu facand haz de necazul omului de munte ce infrunta capriciile vremii pentru ca viata sa mearga inainte, “Mandrii-s moldovenii/ Joaca toti aseme/ Joaca sarba” canta Laura Lavric cu foc descriind o petrecere taraneasca cu toate ce se cuvin. Dar foclorul romanesc mai are un as in maneca fata de celelalte tari pe nume doina. Doina este un cantec specific poporului roman ce exprima o paleta larga de sentimente: tristete, iubire, ura fata de asupritori, instrainare, regret etc. Lirismul doinei este deosebit de impresionant iar atat esenta acestui cant cat si numele lui deriva dintr-un cuvant intraductibil in alta limba: dor. Toti cei ce poposesc in tara noastra o perioada mai indelungata si ajuns sa cunoasca cat de cat vocabularul roman inevitabil isi pun intrebarea ce inseamna “dor” si cum s-ar traduce el in limba lor. Grigore Lese spunea ca dorul si doina dau glas persoanelor ce nu pot sa-si exprime sentimentele fata de persoanele apropiate si dragi lor , fie din orgoliu fie din rusine..aceasta nu este o definitie a celor doua cuvinte dar se apropie cel mai tare de mesajul pe care acest cant de jale sfasietor incearca sa-l transmita auditoriului.

Din punct de vedere al compozitiei, muzica folclorica este una extrem de simpla bazandu-se pe combinatii simple de doimi si treimi , foarte rar intalnim patrimi in folclor, dar ea compenseaza prin tonus, putere de identificare cu cei mai diferiti indivizi si cu ceva ce multi artisti de muzica clasica si culta au ignorat complet: dansul. Nu exista melodie populara care sa nu te imbie la dans si om care sa poate sa-i reziste si asta face din artistii populari cei mai sinceri artisti ai muzicii. De ce sa te impovareze cu structuri complexe si apasatoare cand pot sa-ti repete acelasi ritm si melodie scotandu-te din starea ta cotidiana si introducandu-te intr-o lume magica de dans si voie buna? Cantareti ca Petrica Muresan, Lucia Potra sau Maria Butila canta pentru oameni in primul rand pentru ca bucuria si caldura pe care o primesc in schimb de la auditoriul lor depaseste orice satisfactie venita de pe urma unui amor de arta.

Muzica romaneasca traditionala are un destin ciclic in ceea ce priveste priza la publicul autohton. La o varsta frageda copiii ingana cantecele populare pentru ca sunt usoare si inocente fiind indemnati chiar de catre parinti in aceasta directie. Aflati in floare varstei putini sunt cei care mai apreciaza folclorul multi intorcandu-i spatele considerandu-se mult prea sofisticati pentru acest gen de muzica pentru ca atunci cand vor fi incaruntit toti , dar absolut toti, sa se intoarca la radacinile lor muzicale amintindu-si ca sunt romani si ca aceasta e muzica care ii reprezinta. Simfoniile, solo-urile de chitara si platanele vin si trec dar folclorul e vesnic si de aceea isi merita locul in paginile incarcate de istorie muzicala.

In perioada 13 – 19 iunie 2011, va asteptam la Libraria St.O.Iosif din Brasov pentru a-i (re)descoperi pe artisti muzicii traditionale romanesti, in cadrul campaniei Saptamana, muzica si muzichia. Toate Cdurile interpretilor de folclor vor beneficia de 10% reducere intreaga saptamana.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *