Saptamana…muzicii lautaresti

22/06/2011

Exista o linie foarte subtire intre muzica lautareasca si folclor si una si mai subtire intre muzica lautareasca de calitate si kitsch. Atunci cand este interpretata cum trebuie acest gen de nisa al folclorului romanesc topeste si cel mai rece suflet imbiindu-l la voie buna , amintiri placute si un vin gustos. Tambal, acordeon, vioara si voce…cam de atat era nevoie pe vremuri pentru a incinge o petrecere de pomina pe care sa o tii minte pana in ultimul ceas. Muzica lautareasca e una dintre putinele specii de muzica , daca nu chiar singura, care se simte mai mult decat se canta ; nici un lautar nu canta dupa note el simtind in sange unde sa accentueze, unde sa fie discret si unde sa improvizeze.

E aproape imposibil sa vorbesti despre muzica lautareasca fara ca expunerea ta sa nu se transforme intr-o pledoarie de aparare a acesteia. Poate ca multi (pseudo)melomani blameaza acest stil tocmai din cauza ca nu pot vedea linia aceea subtire si atunci prefera sa arunce in derizoriu chiar si ce se afla dincoace de aceasta granita. Dand toate cartile pe fata este adevarat ca aceasta muzica a fost si este practicata in proportie mare de rromi , si asta ii da desigur un farmec aparte. Pentru ca desi uneori pare a avea surse de inspiratie mai mundane, cum sunt cele de a manca si a bea, bijuteriile lautaresti sunt fara indoiala interpretate cu patos de cantareti. Sa nu uitam ca  in perioada interbelica era de bonton sa mergi la o gradina de vara sau un local unde canta un taraf , alegerea lautarilor care sa te distreze si sa-ti cante la ureche asemanandu-se cu alegerea unei piese de teatru. Odata cu trecerea anilor talentul lautarilor a ramas la fel dar muzica pe care ei au ales sa o faca a alunecat dramatic in jos dandu-le si mai multa apa la moara contestatarilor…insa mai sunt si destui lautari azi care reusesc sa mentina acelasi suflu proaspat , aceasi foame de muzica si exprimare. Indiferent ce evolutie (dezirabila sau nu) au suferit lautarii va fi destul de greu pentru oricine sa conteste gloria unor nume mari ale muzicii romanesti precum Romica Puceanu, Gabi Lunca sau Toni Iordache; ei sunt legende ale muzicii iar repertoriul lor a fost preluat si raspreluat de catre artistii contemporani ai muzicii de pahar care au dus stindarul tarafurilor si in afara granitelor tarii , paradoxal avand mai mult succes acolo decat in Romania. Nelu Ploiesteanu, Damian Draghici, Taraful din Clejani… toti canta ceea ce Faramita Lambru si Zavaidoc au inceput inca de la inceputul secolului XX si daca primii lautari distrau aristocratia bucuresteana, contemporanii nostri incanta multimi care mai de care mai diverse: de la Johnny Depp si prietenii sai la locuitorii vreunui sat din Baragan care vor sa uite de necazuri si greutati.

Desi pare usoara muzica lautareasca este o muzica greu de interpretat atat vocal cat si instrumental , avand structuri mai complicate decat cele de folclor. Linia melodica care trebuie mentinuta pe tot parcursul cantecului pentru ca viorile, acordeonul si vocea sa-si faca de cap peste este una extrem de dificila ea fiind o combinatie stranie de ritmuri,  inventie proprie a lautarilor. Acest lucru se poate observa cel mai bine in lucrarile maestrului Toni Iordache , poate primul virtuoz al tambalului. Paganini al tambalului , asa cum era poreclit, putea schimba ritmul de patru sau cinci ori per melodie pentru ca mai apoi sa revina cu o lejeritate neomeneasca la ritmul initial insa daca il mai avea langa el pe un Ion Dragoi sau Vasile Pandelescu mentinea aceasi structura la tambal ore intregi si-i lasa pe ceilalti doi sa se desfasoare , tocmai aceasta generozitate artistica facand din el un adevarat superstar printre lautari. Dar spre deosebire de muzica clasica virtuosii nu sunt de ajuns , trebuie si o voce calda care sa te imbie pentru ca tacamul sa fie complet. Nimeni nu te imbia mai bine decat Romica Puceanu si Gabi Lunca , din pacate la ora actuala una trecuta in nefiinta celalalta retrasa din activitate. Cand cele doua dive ale muzicii lautaresti isi faceau treaba nu-ti mai venea sa pleci sau sa te opresti din petrecut.

Pentru ca este cantata in localuri sau spatii intime muzica lautaresca este deseori asemanata cu o bautura gustoasa sau cu placerea de a sta la masa cu prietenii savurand o licoare fermecata. Si daca privesti atent structura unui cantec lautaresc observi similitudinile lui cu etapele unei chermeze reusite alimentate de ambrozia lui Bahus. Totul incepe cu o veselie de nedescris , in cazul cantecului pentru a capta atentia ascultatorului din prima secunda iar in cazul chermezei este simpla bucurie de a revedea persoanele dragi si nerabdarea de a sta de vorba cu ele. Pe masura ce cantecul progreseaza ajungand la primul vers, mesenii incep sa vorbeasca pe diverse teme in general neutre in timp ce sorb cu jins prima cupa cu vin. Odata cu explozia refrenului spiritele se incing ajungandu-se pe un teren comun fiecare vorbind din ce in ce mai tare si mai pasionat despre toate lucrurile ce s-au petrecut in grupul respectiv , ce placere a fost sa se petreaca atatea clipe minunate impreuna si ce frumos este acum cand ele sunt rememorate alaturi de nimeni altii decat protagonistii povestilor insirate. Al doilea , al treilea , al patrulea vers nu indica altceva decat faptul ca petrecerea este una reusita iar vinul curge in continuare in timp ce mesenii nostrii deschid larg tolba cu povestioare si intamplari amuzante. Finalul este intotdeauna unul decadent pe acelasi ritm constant care nu se opreste mai niciodata brusc ci mai degraba se pierde in zare; la fel si petrecaretii nostri raman pe ganduri minute in sir, comemorand clipele  minunate  traite in seara ce tocmai a luat sfarsit: au ras , au ascultat muzica de calitate, au fost in compania a oameni dragi si au consumat un vin bun care acum este pe sfarsite.

Marele Petre Tutea spunea ca la muzica lautareasca se ajunge mai greu decat la muzica clasica ea solicitand toata intelepciunea si toate deschiderea pe care un om o are la dispozitie si avea mare dreptate. Trebuie intr-adevar sa treci prin toate genurile de muzica pentru a-ti destupa viziunea si gandirea atat de mult incat sa vezi peste toate prejudecatile pe care tot semenii tai ti le-au pus in cale si sa savurezi o lautareasca pe cinste. Saraiman si saraiman!

In perioada 20 – 26 iunie 2011, va asteptam la Libraria St.O.Iosif din Brasov pentru a-i (re)descoperi pe artisti muzicii lautaresti, in cadrul campaniei Saptamana, muzica si muzichia. Toate Cdurile lautarilor vor beneficia de 10% reducere intreaga saptamana.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *