Bartleby – o povestire de pe Wall Street

28/07/2011

Devenit de-a lungul timpului un simbol al culturii populare care condensează atât dimensiunea seducătoare a posibilităţii de a te îmbogăţi rapid, dar şi dimensiunea distructivă, cinică a capitalismului obsedat de profit, Wall Streetul new yorkez pare să se dovedească o mare sală a jocurilor de noroc (dar şi de inteligenţă) unde se licitează atât sume impresionante cât şi destine – nu doar ale jucătorilor, brokerii intuitivi, cât mai ales ale tuturor acelor angajaţi din toată lumea care depind de soarta unor numere afişate pe un ecran.  Probabil că cei care nu au auzit de clasica povestire a lui Hermann Melville (destul de puţin cunoscută la vremea publicării ei, acum mai bine de 150 de ani), s-ar duce cu gândul, după citirea  cuvântului bombă din titlu: Wall Street , la vreo intrigă care te ţine cu sufletul la gură, în care corupţia, cinismul, lipsa de scrupule şi averile astronomice îi fac să se predea până la urmă chiar şi pe cei mai principiali şi cei mai idealişti. Deşi nu reţine aproape nici un element utilizat în construcţia portretizării Wall Streetului aşa cum a ajuns să fie cunoscut de publicul larg, lucrarea lui Melville este tot o poveste despre predare, de data aceasta însă nu în faţa unor tentaţii aruncate cu meşteşug şi retorică înşelătoare, de vreun Gordon Gekko (vi-l amintiţi probabil pe acel personaj machiavelic interpretate de Michael Douglas în filmul Wakk Street, al lui Oliver Stone), ci mai degrabă în faţa absurdului provocator.

Povestea din Bartleby se petrece în secolul XIX şi este relatată la persoana I, de către un avocat new yorkez respectabil, care chiar dacă face parte dintr-o tagmă zbuciumată de orgolii şi averi, se declară şi se dovedeşte un om care preferă o viaţă mai simplă, o viaţă neîncordată de ambiţii. În biroul său de pe Wall Street, naratorul întocmeşte acte importante, ajutat de cei doi conţopişti Cleştişor şi Curcanul, care se completează foarte bine unul pe celălalt atât în ceea ce priveşte activitatea profesională, cât şi în ceea ce priveşte dispoziţiile afective: niciodată nu sunt prost dispuşi simultan – dacă unul dintre ei e morocănos dimineaţa (şi cu mai puţină tragere de muncă), celălalt începe să se întunece abia după amiaza. Rutina biroului urmează să sufere câteva schimbări, când avocatul îl angajează pe Bartleby, un conţopist mai plin de ciudăţenii decât ceilalţi doi roboţei politicoşi: avocatul are impresia, la început, că Bartleby este o întruchipare a zelului – munceşte necontenit, fără să mănânce, fără să se plângă, fără să comenteze, asta până când se va lovi de imprevizibilitatea comportamentului noului angajat: solicitându-i la un moment dat lui Bartleby să îl ajute în verificarea unor documente, avocatul va primi  un răspuns pe cât de neaşteptat, pe atât de dezarmant (care avea să facă istorie în literatură): „prefer să nu…”. Aşa cum urmează să afle avocatul, presupusul angajat model e ghidat în ceea ce face nu de vreun devotament faţă de superior şi nu de o voinţă sănătoasă de muncă, ci de preferinţe nejustificate. Problema va fi că, pe măsură ce va trece timpul, aceste preferinţe vor coincide tot mai puţin cu sarcinile pe care avocatul le va avea pentru Bartleby. Fără să ofere nici o explicaţie, fără să manifeste vreun regret sau vreo vulnerabilitate, capriciosul Bartleby va prefera să nu mai facă aproape nimic din ceea ce i se va solicita. Indiferent cum îşi abordează angajatul,  cu generozitate, cu toleranţă, cu furie, cu ameninţări, avocatul se loveşte de acelaşi zid impenetrabil al lui prefer să nu. Ceea ce este cel mai curios, este faptul că avocatul nu se poate desprinde de Bartleby şi de comportamentul lui absurd: deşi pare revoltat de atitudinea conţopistului, avocatul nutreşte în acelaşi timp un soi de admiraţie, de respect pentru consecvenţa sfidătoare şi inexplicabilă a angajatului său. Nici chiar banii, concedierea sau chiar mutarea biroului nu vor putea să îl scape pe avocat de imaginea şi de încăpăţânarea lui Bartleby. Ce se va întâmpla însă cu cei doi şi care sunt explicaţiile (dacă sunt…) pentru atitudinea lui Bartleby vă rămâne să descoperiţi.

Primind nenumărate interpretări (de la un portert al depresiei clinice, la imaginea condiţiei artistului şi chiar la proiectarea unui univers kafkian avant la lettre), povestea lui Bartleby pare a fi dincolo de un protest faţă de standardele uniformizante ale Wall Streetul-ui,  o poveste despre fascinaţia pe care alternativa iraţionalului o intretine într-o lume dominată de precizie şi raţional.

Una din capodoperele literaturii, descoperite tarziu, disponibila la un pret sub 15 lei!

BARTLEBY – O POVESTIRE  DE PE WALL STREET – Herman Melville – Humanitas, 2007

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *