Orhan Pamuk – scriitor “inNOBELat”

27/09/2011

O noua saptamana, un nou scriitor inNOBELat, prezentat de colegul meu, Dorian Dron:

A patra săptămână de „ÎnNOBELaţi”. Timpul trece şi peste 14 zile vom afla laureatul premiului Nobel pentru literatură de anul acesta. Un subpunct din regulamentul general al decernării, votat de Academia Suedeză – cea care se ocupă efectiv de selectarea laureaţilor – este acela de a nu divulga nici măcar ţările participante ori nominalizaţii din anul respectiv.

Şi daca pana acum, in calatoria noastra prin galeria premiantilor, i-am amintit  pe Albert Camus, Gabriel Garcia Marquez şi Jose Saramago, săptămână aceasta vom poposi în Turcia. De aici vocea lui Orhan Pamuk s-a făcut auzită în peste 100 de ţări şi 40 de limbi!

In ceea ce priveste biografia lui Orhan Pamuk,  procesul sau  de formare intelectuală , nu putem trece cu vederea un aspect semnificativ: scriitorul turc provine  dintr-o familie de clasa mijlocie, suficient de instarita incat  sa ofere fiului persepectivele unei cariere promitatoare.  Frecventând cele mai bune scoli, Orhan Pamuk s-a putut apropia mai lejer poate decat alti colegi de breasla, de visul maret al devenirii unui scriitor iubit de public. Dacă după absolvirea colegiului „Robert College”, orientarea sa era mai degraba una apropiată de construcţii, proiecţii şi culori, pasionat de arhitectură şi pictură, Pamuk renunţă insa, după trei ani, la Universitatea Tehnică şi se dedică în totalitate scrisului, obţinând licenţa în Jurnalism la Universitatea din Instanbul.

Adept al detaliilor, al mecanismelor ce stau la baza funcţionării unei societăţi, Orhan Pamuk excelează în redarea unei fresce autohtone şi apropriate, cu subiecte inspirate de locurile natele din Turcia. Minuţios, asemeni unui pictor de moravuri şi preocupat de formele livreşti şi construcţia frazei, Pamuk redescoperă prin fluxul conştiinţei un spaţiu al defulărilor interioare. Instanbulul devine punctul central al operei scriitorului, un personaj colectiv ce subjugă şi defineşte tipologia oamenilor, un loc ce se află în permanentă relaţie cu identitatea şi ansamblul de trăiri ale naratorului.

Şi pentru ca expunerea noastră să aiba o intemeiere, vom apela la Muzeul Inocenţei , o lucrare care ipostaziaza cat se poate de convingator relatiile de dragoste. Intalnim un narator-personaj ce oscilează între iubirea pentru viitoarea sa soţie şi sentimentele modeste, la început, pentru amantă. Protagonistul devine insa imaginea sacrificatului, a unui erou care ramane în aşteptare, insufletit de atasamentul fata de un ideal. Asemeni tânărului personaj din romanul lui Marcel Proust,  În căutarea timpului pierdutÎn partea dinspre Swan,  ce o iubea pe mama sa dincolo de raţiune şi nu îşi putea concepe o oră din existenţă fără ea, Kemal îşi distruge viaţa, atât in dimensiunea ei socială cât şi in cea sentimentală, pentru Füsun, adolescenta de 18 ani – singura fiinta capabila sa  îi ofere fericire supremă. Surprinzator insa,  logodna îi va îndepărta pe cei doi amanţi, Kemal închizându-se în sfera sa interioară. Suntem abia la debutul luptei protagonistului care isi cauta pacea. Mustrat de conştiinţa, abandonându-şi progresiv activităţile de director la una dintre cele mai prolifice firme din Instanbul şi criticat în plus de anturajul select al societăţii, una ce funcţiona după principii rigide şi «de cancan», naratorul-personaj caută să-şi redobândească liniştea primordială alături de Füsun. Dar aşteptarea este îndelungată. Trecerea anilor modifică aspectul exterior al protagoniştilor şi pasiunea depăşeşte stadiul de concret. Obsedat de imaginea ei, Kemal caută să-şi însuşească cât mai multe obiecte ce au intrat în legătură directă cu himera sa. Iata cum Pamuk creaza astfel, un nou tip de personaj, acela al «cleptomanului înamorat». Justificarea este simplă: viaţa lui Füsun trebuie cunoscută, iar cea mai la îndemână metodă este construirea unui muzeu, in care Kemal să poată retrăi pasiunea originara, atingând şi rememorând clipele petrecute alături de iubita sa.

Ce ar fi de notat pe marginea romanului Muzeul inocentei ? În primul rând Pamuk se joacă cu formele, analizează stările de spirit şi comentează alături de cititori, prin vocea naratorului, trăirile sale. Intră astfel într-o relaţie deschisă cu cel care-i răsfoieşte paginile, atrăgându-l prin scindări emoţionale, cursive, derulate pe un singur plan narativ, adăugând din loc în loc mici digresiuni. Finalul este însă unul original, schimbând vocile auctoriale, pasând toată încărcătura emoţională chiar pe… Orhan Pamuk, cel care devine personajul scriitor care notează evenimentele din viata lui Kemal, la un pahar de rachiu. Iata o  tehnică destul de rafinată şi rar întâlnită în literatura secolului XXI.

Sa amintim si meritul lui Pamuk, rezumat printr-o singură frază de comitetul de decernarea premiului Nobel: descrierea sufletului melancolic al orașului lui natal și a simbolurilor de contrast și sinteză culturală pe care acest oraș le înmănunchează(site-ul Fundaţiei Nobel)

In saptamana 26.09.2011 – 2.10.2011 toate titlurile semnate Orhan Pamuk beneficiaza de o reducere de 20% in Libraria St O Iosif Brasov! Lectura placuta!

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *