La Multi Ani Frederic Chopin!

01/03/2012

Ce ati face voi pianistii fara Chopin?”. Asa isi incepea cursul de Muzica de Camera un celebru profesor de la Conservatorul din Bucuresti. Eu as extinde curiozitatea domnului profesor si as intreba ce s-ar face omenirea fara Chopin? Poate ca lumea si-ar duce traiul aparent fara cine stie ce schimbare insa muzica , in speta cea de pian, ar fi cu siguranta cu mult mai saraca (iar asta ar atrage, de la sine si o saracire a existentei ascultatorilor ei).

In ziua in care spunem un calduros la multi ani doamnelor si domnisoarelor ii spunem la multi ani si lui Frederic Chopin , de la a carui nastere se implinesc 202 ani. Si asociere mai potrivita nici ca se putea, ca ziua sexului frumos sa coincida cu ziua celui mai romantic compozitor al lumii, atata timp cat si compozitorul dar si muzica sa sunt adorate de femeile timpului trecut sau prezent. Spre deosebire de alti compozitori ai erei romantismului Chopin nu a fost doar un reprezentant cheie al acestui curent , “ingerul pianului” era el insusi un romantic incurabil. Aceasta trasatura definitorie a caracterului sau nu este greu de ghicit pentru cine ii asculta muzica – o auditie a celebrei Nocturne Nr.2 Op.9 te poate lamuri repede in ceea ce priveste dimensiunile pe care Chopin le-a dat dragostei si pasiunii. Desi altii sunt cei care au declansat epoca romantica in istoria muzicii, firavul polonez poate fi creditat, cu usurinta, pentru popularizarea acestuia in lumea intreaga. De asemenea el este responsabil pentru inventarea conceptului de balada instrumentala (celebrele patru balade pentru pian fiind deschizatoare de drum) dar si pentru personificarea termenului de virtuoz. Pana la Chopin toti compozitorii incercau sa scrie muzica sub toate formele ei , nimeni nu se concentra asupra unui singur instrument…ei bine , cel care avea sa fie denumit de Franz Liszt mai poet decat poetii, a scris muzica exclusiv pentru pian devenind atat de bun in interpretarea acestui instrument incat a avut o lumea intreaga la picioare prin intermediul acelei minunate cutii cu clape, corzi, ciocanele si doua pedale. Cam in aceeasi perioada Niccolo Paganini se facea remarcat prin faptul ca muzica compusa de el era dedicata exclusiv viorii. Intre cei doi , care s-au si intalnit exprimandu-si respectul fata de muzica celuilalt, au existat si exista foarta multe comparatii: daca Chopin era “ingerul pianului” Paganini era “demonul viorii” iar daca polonezului ii placeau melodiile lente, armonioase si pline de misticism Paganini prefera compozitii energice, alerte si pline de pasiune nestavilita. Pentru ca era nevoie de un nume pentru aceasta noua rasa de compozitori dedicati unui singur tel, lor li s-a spus virtuozi , termen folosit pana si in ziua de azi.

Frederic Franciszek Chopin se naste pe 1 martie 1810 intr-un sat din Polonia, avand o mama poloneza si un tata imigrant francez. Talentat de mic, Chopin este incurajat si indreptat spre o cariera muzicala, absolvind liceul si conservatorul din Varsovia. In tot acest timp a dat multe concerte fiind preferat unor pianisti mult mai in varsta si mai experimentati sa cante pentru ocazii speciale de la Varsovia – amintim vizita tarului Alexandru I al Rusiei. In adolescenta a inceput sa si compuna propria-i muzica , in aceasta perioada a scris celebrele concerte pentru pian (Concertul Nr.1 si Mi Minor si Concertul Nr.2 in Fa Minor) pe care le-a facut publice in deschiderea reprezentatiilor unor mari artisti , deja consacrati, ai acelor vremuri precum Mendelssohn sau Paganini. In 1830 in Polonia are loc Revolta din Noiembrie , cunoscuta si sub numele de Revolutia Cadetilor, impotriva Imperiului Rus (ce va dura aproximativ un an de zile) iar tanarul Chopin fuge in Franta fara sa se mai intoarca vreodata in tara sa natala – avea 21 de ani. In cei 18 ani pe care i-a mai trait dupa acest exil Chopin nu a mai dat decat 30 de concerte publice preferand intimitatea si caldura saloanelor restranse ca auditoriu. Stabilit la Paris, Chopin se intretine vanzandu-si partiturile si dand lectii particulare de pian unor oameni cat se poate de sus-pusi. Desi talentat, fara urma de indoiala si extrem de apreciat nu doar de catre public ci si de catre colegii de breasla firavul compozitor a ramas foarte modest, indoindu-se profund de abilitatile sale muzicale. Aceasta modestie si timiditate pe care le-a dovedit in viata au fost transmise si muzicii sale , cel mai bun exemplu fiind arhicunoscuta serie de Nocturne (o colectie de bucati muzicale scurte pentru pian ce evoca farmecul noptii). Si totusi , chiar daca aceste trasaturi nu-l faceau cea mai populara persoana la serate, Chopin era considerat foarte dezirabil de catre damele societatii pariziene care-l gaseau sensibil si nu-si doreau decat sa-si lege numele de lucrarile acestuia. Despre sensibilitatea polonezului naturalizat s-a scris foarte mult , Franz Liszt mentionand in biografia pe care a semnat-o ca plangea mai mult ca orice femeie; maghiarul isi aminteste un episod cand a interpretat o sonata pe care acesta tocmai o terminase iar lui Chopin i-au dat lacrimile spunand ca o canta mai bine decat el a scris-o. In ceea ce priveste viata amoroasa a lui Chopin cerneala mai curge si astazi. Dupa o sumedenie de relatii cu diverse domnisoare si doamne intalnite pe la seratele pariziene ingerul pianului va ajunge la marea lui dragoste , scriitoarea franceza Amantine Dupin cunoscuta lumii literare prin pseudonimul sau George Sand. Despre acest cuplu celebru al acelei vremi s-a facut mare valva, dragostea lor fiind imortalizata de Eugene Delacroix intr-una din picturile sale , de Heinrich Heine in jurnalul sau si nu in ultimul rand de Hollywood (filmul “Impromptu” cu Hugh Grant si Judy Davis avand ca tema povestea de iubire dintre cei doi artisti). Povestea lor este una neobisnuita. In aceeasi biografie a lui Chopin, Franz Liszt noteaza ca George Sand era cea care-l curta pe compozitor mergand zilnic la el acasa cu flori si urmarindu-l calare oriunde trasura artistului ar fi mers. Desi i-a promis ca va muri in bratele ei (avand o sanatate extrem de subreda artistul era constient ca va muri timpuriu) aceasta si-a cautat dragostea in alte parte cu doar doi ani inainte de moartea marelui pianist. Parca pentru a arata pana la capat ca a ramas modest si neincrezator romanticul Frederic , fiind aproape rapus de tuberculoza la varsta de 39 de ani, a cerut ca la inmormantarea sa sa fie cantat recviemul lui Mozart , chiar daca Chopin a scris poate cea mai cunoscuta melodie funerara a tuturor timpurilor pe care si astazi lumea o asociaza cu moartea – celebra Sonata pentru Pian Nr.2 in Si bemol Minor cunoscuta si sub numele de marsul funebru si utilizata in foarte multe productii cinematografice.

A trait sensibil si a creat sensibil si astazi lumea ii multumeste iar dificultatea in interpretare a lucrarilor sale il recomanda oricarui pianist vanitos ce vrea sa-si faca un renume de pe urma catalogului chopinian.

Recent am luat parte la o discutie unde era argumentat ca nu este nici o diferenta intre Chopin si o artista locala seminecunoscuta de muzica folk. Dupa indignarea de moment , de curiozitate, am introdus numele compozitorului pe google. Am avut placuta surpriza de a gasi acolo un fan page dedicat lui Chopin unde milioane de oameni de pe tot globul intrau pentru a-si impartasi opinii legate de muzica acestuia dar mai ales pentru a spune in ce fel anume au fost influentati, modelati, miscati de compozitiile lui. Iata ce inseamna sa fii un artist cu adevarat mare – sa lasi o mostenire muzicala prolifica in jurul careia oamenii altor timpuri gandesc, simt si traiesc. La multi ani, Frederic Chopin!

Pana la sfarsitul lunii toate cd-urile continand muzica lui Chopin vor beneficia de o reducere de 10%, in cadrul campaniei “Aniversari Muzicale”.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *