Rime despre viata si moarte

23/05/2012

Ce încearcă să ne spună scriitorul prin acest text? Iată probabil interogația  care ar putea avea șanse reale să primească titlul de cea mai agasantă întrebare pentru orice scriitor mai răsărit (alături de nu mai puțin enervantele candidate: ce rol au poveștile tale, cum vrei să-i influențezi pe cititori?).  Cu siguranță e o întrebare de care orice scriitor e sătul: de când  a învățat-o, pe băncile școlii generale, când s-a apropiat prima oară de literatură și până când, odată cu dobândirea notorietății, a ajuns să întâlnească reporteri și  cititorii din toată lumea care nu au pregetat să o adreseze cu aceeași seninătate și curiozitate nedisimulate, indiferent de context. Unii cârcotași ar putea remarca faptul că tocmai disconfortul și plictiseala provocate de această întrebare s-au dovedit a fi temelia construcției multor curente postmoderne care, mutând accentul de pe perspectiva auctorială, pe cea a cititorului în ceea ce privește semnificarea unui text, au căutat să îi salveze pe scriitori de la o existență agresată de întrebări enervante.

Pe de altă parte, putem să căutăm a înțelege și fascinația publicului pentru intențiile auctoriale, pentru culisele din spatele procesului creator, atâta timp cât acestea par să se bazeze pe venerația și curiozitatea nețărmuite pe care le dezvoltăm față de scriitori. Iar această venerație și curiozitate par să își aibă la rândul lor originea în perspectiva verticală ascendentă pe care o adoptăm în raport cu acei scriitori: probabil că pentru mulți dintre noi, muritori obișnuiți, un scriitor este o ființă superioară, capabilă de creații singulare și valoroase, un fel de semizeu la care ne raportăm cu fascinație și admirație. Desigur, calitățile pe care le atribuim scriitorilor s-ar putea să fie mai degrabă produsul propriei noastre imaginații, ba chiar s-ar putea să îi stânjenească sau chiar să îi irite pe unii autori.

Pentru mulți autori, popularitatea pe care o dobândesc se dovedește mai degrabă o povară iar proiecțiile cititorilor în raport cu persoana scriitorului par să alcătuiască o partitură invizibilă pe care autorul e așteptat să o interpreteze (mai ales la intalnirile publice). Mulți dintre scriitori, inclusiv protagonistul romanului lui Amos Oz își joacă, atâta cât pot, rolul pretins de public – acela de semizeu care își dezvăluie secretele răspunzând la întrebări stereotipe (în fond, astăzi vorbim și de branduri de scriitori care trebuie promovate și receptate ca atare). Scriitorul din romanul celebrului autor israelian se întâlnește cu cititorii săi la o casă de cultură din Tel-Aviv unde urmează să răspundă la clișeicele și agasantele întrebări de care vorbeam la început și care deschid și narațiunea lui Oz. O după amiază, apoi o noapte caniculară, încărcată de cultură, de recitări și dialoguri elegante și inedite ascunde însă o înfruntare mocnită. Prin curiozitatea și așteptările sale, prin interogațiile previzibile, publicul caută să-l obiectualizeze pe scriitor, să-l instrumentalizeze într-o entitate de satisfacere a propriilor nevoi de modele. Scriitorul pare să se supună regulilor impuse, răspunde cu eleganță, uneori sincer, alteori mincinos, întotdeauna interesant la întâlnirea cu admiratorii săi însă pregătește o replică ascunsă pe măsură: el oglindește până la urmă comportamentul publicului, atâta timp cât pare să îi obiectualizeze pe toți cei pe care îi întâlnește, să îi transforme în personaje, cu propria lor biografie fictivă autonomă, rod al bogatei sale imaginații: chelnerițe, doamne însetate de cultură, tineri cu aspect de poeți chinuiți și recitatoare timide, toți devin protagoniștii unei realități paralele pe care scriitorul o stăpânește fără drept de apel. Interesant este momentul în care cele două ontologii: cea ficțională respectiv cea reală se vor amesteca, mai ales atunci când scriitorul va dovedi că el se mișcă nu doar ca observator, ci ca actor printre propriile sale creații. Ceea ce părea a fi la început doar un joc, doar un mijloc amuzant de apropiere, de familiarizare prin creație a unui univers necunoscut (sala și publicul de la casa de cultură), se dezvăluie a fi în fapt condiția permanentă a scriitorului – aceea de individ surprins mereu între real și fictiv– protagonistul lui Amos Oz dovedește că în fapt nu prea are control asupra narațiunii și personajelor pe care le-a construit – unele dintre acestea îl vizitează uneori, în mod imprevizibil (și sunt capabile chiar să îi înfrângă dorința sexuală! – poate cea mai puternică forță vitală aparținând lumii reale) ba chiar reușesc să se suprapună peste figurile reale cu care scriitorul ia contact direct. Acest fel de raportare la lume, amestecat, pe de o parte filtrat artistic, pe de altă parte nemijlocit prin simțuri pare să fie inerent legat de perspectiva Scriitorului.

Prin intermediul unui artificiu narativ ingenios, Amos Oz pregătește o întâmpinare originală la întrebările cu care probabil s-a confruntat de atâtea ori (ca și omologul său din roman), după asumarea carierei de scriitor- în loc să le răspundă direct, în maniera elegantă și previzibil interesantă , el caută mai degrabă să îl facă părtaș pe cititor la perspectiva creatorului, mizând pe un principiu cât se poate de convingător: în loc să aștepți răspunsuri de la mine, scriitorul, încearcă mai degrabă să privești lumea prin ochii mei și poate vei înțelege mai bine.

Va asteptam sa va exprimati propriile voastre impresii de lectura la editia din luna mai a CLUBULUI DE LECTURA de la Libraria St O Iosif Brasov care va avea loc pe 25.05, incepand cu ora 18!

RIME DESPRE VIATA SI MOARTE – Amos Oz- Editura Humanitas, 2011

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

2 Comments

  • Sever Gulea 24/05/2012 at 10:51 pm

    Mi-a placut recenzia voastra, cred ca e ceva mai tonica decat a mea. Speram sa organizati si voi un Club de Lectura. Noi ne simtim foarte bine de fiecare data si speram sa sporim si numarul de participanti. Discutiile sunt relaxate, desi nu sunt excluse polemicile.

  • Jovi 23/05/2012 at 11:28 pm

    Despre carte a scris si colegul meu, Codrut, la noi pe site: http://filme-carti.ro/carti/rime-despre-viata-si-moarte-de-amos-oz-3922/
    Nu am citit cartea, dar editiile Clubului de Lectura de la voi din librarie sunt o idee superba 🙂 Speram sa facem si noi in Campina ceva asemanator

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *