Surprinsi de… C.S.Lewis

30/06/2012

După amiaza de vineri la Brașov s-a dovedit cât se poate de toridă, parcă numai bună de găsit un colțișor, un acoperiș agreabil sub care să te așezi și să stai la la taifas, să porți conversații agreabile despre teme mai banale sau de ce nu, mai provocatoare? Nici chiar o discuție  despre treburile diavolești și despre arta coruperii umanității nu s-a dovedit a fi prea încărcată și prea excentrică, mai ales că la baza ei a stat unul din cele mai originale volume publicate probabil în secolul XX.

VINERI, 29.06.2012, la Librăria Șt.O.Iosif Brașov am organizat ediția din luna iunie a CLUBULUI de LECTURĂ, la care am discutat despre volumul SFATURILE UNUI DIAVOL BĂTRÂN CĂTRE UNUL MAI TÂNĂR de C.S. Lewis (Editura Humanitas, 2010), un volum care s-a dovedit un adevărat bestseller al ultimei perioade, mai ales că a beneficiat și de o reducere de 20%.

ANA ONIȚĂ a deschis dialogul și a vorbit despre experienta lecturii unui asemenea volum in timpul vacanței. În ciuda aparențelor și în ciuda comentariilor cunoscuților legate de caracterul inoportun al alegerii pentru o lectură de vacanță, Ana Oniță s-a declarat încântată de volumul lui Lewis, pe care l-a catalogat ca făcând parte din acea specie de cărți pe care trebuie să le citești cu creionul în mână.

LIVIA NILESCU a vorbit despre o lectură în doze bine potrivite a acestui volum, de maxim câteva epistole pe zi, pentru a le aprecia în deplinătatea lor. Livia Nilescu a apreciat numele savuroase alese de C.S.Lewis pentru autorii fictivi ai corespondenței, atâta timp cât aceste nume au o putere de sugestie vizuală nemaipomenită: astfel Sfredelin trimite la o figură uscată, prefăcută, lingușitoare în vreme ce Amărel înfățișează parcă o figură naivă și nepricepută.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=SBs4khoFSg0[/youtube]

HORIA NILESCU, cel care s-a declarat un om îndepărtat de practicile și literatura cu iz religios în general, a mărturisit că volumul lui Lewis a fost o experiență de lectură memorabilă, un adevărat abecedar al creștinismului care are avantajul de a fi credibil și convingător, atâta timp cât a fost scris de un om care a cunoscut atât ateismul cât și credința profundă (așa cum știm, C.S. Lewis a avut a revenit la credința pe care o abandonase timp de aproape 20 de ani).

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=dnRR-0mwkug[/youtube]

Doamna ANGHELESCU a apreciat volumul mai ales pentru faptul că nu evidențiază un prozelitism ostentativ, dimpotrivă, ajunge chiar să îi pună pe gânduri pe cei care se pretind a fi credincioși și care ascund, în spatele virtuților creștine pe care le perorează, dorințe egoiste și vanități dezagreabile. Schimbul epistolar alcătuit de Lewis oferă, prin strategiile de exploatare ale diavolilor, un inventar slăbiciunilor care compun nu doar portretul celui nesigur în credință sau chiar anticredincios, dar și pe cel mult mai periculos, al celui fals credincios, mulțumit și chiar mândru de pretinsele sale virtuți. În acest sens, doamna Anghelescu ne-a povestit și câteva experiențe pe care le-a trăit în compania unor  persoane ipocrite de acest fel pe care le-a și calificat drept greu de suportat. În același timp, doamna Anghelescu, în buna tradiție a profesorului de limba română a făcut și câteva sugestii suplimentare legate de alte volume mai puțin cunoscute care ating tema diavolului în literatură.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=yOkhPaQxKhU[/youtube]

Am spus și eu câteva cuvinte despre surpriza pe care am avut-o când am constatat că acest volum al lui Lewis este adesea ocolit de cei care nu cred în Dumnezeu, ca și când opțiunea pentru creștinism ar fi o condiție de posibilitate pentru o asemenea lectură. Am remarcat faptul că volumul lui Lewis propune 3 mari personaje: primele – două dintre ele, anume diavolii (și natura lor, cu toate caracteristicile și limitele asociate) și, prin antiteză, Dumnezeu (implicit, natura divină și relația cu omul) ating în primul rând interesul celor credincioși însă al treilea personaj, anume condiția umană privită dintr-o perspectivă ironică și îngăduitoare în același timp, ale cărei slăbiciuni sunt surprinse cu sinceritate și umor oferă teme de gândire și prilejuri de reflectie chiar și pentru cei mai puțin credincioși.

MELINDA MUREȘAN, o persoană cu orientare creștină profundă nu a găsit, așa cum s-a întâmplat în cazul altor cunoscuți ai ei, un drum înfundat în lectura lui Lewis, în sensul în care această carte nu a fost deloc un prag emoțional de netrecut, mai ales în baza unei suspiciuni blasfemiatoare și nepermise pe care un creștin o poate identifica într-un asemenea volum (chiar Lewis a vorbit la un moment dat despre dificultatea de a reconstrui o psihologie a diavolului, atâta timp cât te păstrezi aproape de Dumnezeu). Dimpotrivă, Melinda Mureșan a apreciat colecția de scrisori imaginate de scriitorul britanic drept un ghid care să orienteze până la urmă eforturile de îmbogățire și perfecționare ale oricărui creștin, pentru a deveni mai bun.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=4_z5gakkOa0[/youtube]

ROXANA TOMIȚĂ , prin lectura cărții supusă atenției și-a întărit impresia conform căreia a fi un bun creștin nu înseamnă neapărat a fi un bun practicant, a ține la aparențe și la ritualuri, mai ales că, așa cum sugerează până la urmă chiar Sfredelin, corupții cei mai versați, cu greutatea cea mai mare vin chiar din rândurile ecleziastice. În opinia vorbitoarei e mult mai important să păstrezi o relație autentică și onestă cu Dumnezeu, decât să te supui unor dogme de dragul aparențelor.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=tlWN21G3Fk8[/youtube]

AUGUSTA CIOLAN s-a declarat intimidată la început de abordarea lui Lewis dar după ce a desăvârșit lectura a ajuns desigur la concluzia că volumul ar mai trebui recitit măcar de câteva ori. Augustei i s-a părut că volumul ar putea fi schematizat, după standardele moderne, într-un adevărat manual de dezvoltare personală, în care să se sistematizeze o perspectivă despre cum merită și cum nu merită să ne trăim viața.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=zl7yy6sU5QU[/youtube]

Printre pahare cu suc și apă rece, plăcintă cu brânză dulce și alune, printre multe cărți și discuții libere (dialogurile capătă un caracter tot mai spontan și mai relaxat cu fiecare întâlnire), am încheiat și ediția din luna iunie a Clubului de Lectură. Ne vedem pe 27 iulie, urmând să anunțăm și volumul ales pentru discuția următoare.

3 Comments

  • Stefi 03/07/2012 at 8:12 pm

    Multumesc. Asa este, atingerea pentru prima data sau prospetima (sau prospatura) cartilor, in cazul nostru si meleaguri in cazul meu iti da…dar de fapt sunteti obisnuit cu seria pentru prima data; pe de alta parte, neatinse de analiza, cartile propuse spre lecturare merita o initiere de pe un meleag pe altul, nu ?

  • Sever Gulea 03/07/2012 at 7:11 pm

    Ti-am simtit lipsa stimate domn! Asa obisnuim noi sa despicam firul in patru, in absenta unor pilde amutitoare. Multumim ca ne-ati privit de la distanta si va asteptam de pe meleagurile atinse pentru prima oara.

  • Stefi 03/07/2012 at 1:34 pm

    Imi pare rau ca nu am putut participa la discutiile constructive si cu un pronuntat caracter de ramificatie. Lucrurile sunt simple: adevarul se apara prin ceea ce este fiind de cele mai multe ori socant, dureros si nemilos in continut dar benefic pe termen lung pe cand minciuna are nevoie de o masca, o forma mai comerciala, ii trebuie, daca vreti, o esenta menita sa o faca credibila, patrunzatoare si apetisanta, asa cum e prima iubire. Am facut aceasta paralela in, umila, incercare de a-L introduce in discutie pe Dumnezeu (prezent in randurile mele prin termenul de adevar) dar si pe diavol (prin termenul de minciuna) ca exponenti ai celor doi cai, voi. dar si ca subiecte de discutie starnite prin textul cartii propuse. Am citit parerile exprimate si am vizualizat materialele video si am convingerea ca firul a fost despicat cel putin in patru, ca voi prin parerile si sentimentele exprimate ati realizat un transfer de stari tocmai prin simplu fapt ca, imparatsindu-le, i-ati facut co-traitori (chiar si pe mine de la distanta) la momentele voastre iar ei s-au legat emotional de aceste stari exprimate (cel mai adesea prin regasiri).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *