Acasa – o istorie a vietii private

22/10/2012

De mici am învățat la școală, la orele de istorie despre marile evenimente și marile personalități care au schimbat cursul evoluției umanității. Cu alte cuvinte, istoria pe care am învățat-o ne-a atras atenția că nu orice eveniment și nu orice persoană a meritat să rămână în memoria posterității (cel putin cea a  nespecialiștilor). Privită dintr-un anumit unghi întreaga istorie se dovedește o disciplină centrată pe semnificativ: o succesiune de interpretări a ceea ce oamenii au considerat important, demn de reținut la un moment dat. Marile înfruntări militare, ascensiunile și decăderile civilizațiilor, ale curentelor politice, artistice, culturale,  marii lideri militari care și-au lăsat amprenta asupra configurației dominației mondiale, monarhii și politicienii importanți care au condus destinele popoarelor reprezintă exact reperele cernute prin sita memoriei colective, ceea ce am putea numi istoria majoră a umanității. Ce trece dincolo de această sită este de fapt grosul existenței milioanelor (ba chiar a miliardelor) de anonimi care au trăit și au murit de-a lungul miilor de ani, existențe care alcătuiesc în fapt ceea ce am putea numi  istoria minoră a umanității. Nu ar trebui să uităm însă că secolele străbătute de specia umană s-au compus în general, din acele milioane și miliarde de existențe zilnice, de rutine și descoperiri mărunte cărora prea puțini le dau atenție dar care au ajuns, în forme deghizate să ne marcheze felul în care ne desfășurăm astăzi, la rândul nostru, cele mai banale activități domestice . Cel puțin aceasta este faptul pe care ni-l relevă volumul aparte al lui Bill Bryson, Acasă-O istorie a vieții private.

Pornind de la premisa că locuințele oamenilor nu sunt defel refugii din calea istoriei, ci mai degrabă zonele  în care se sfârșește istoria, jurnalistul de origine americană, Bill Bryson propune cititorilor o abordare inedită: o reconstrucție cvasisistematică și surprinzătoare a evoluției raportării omului la habitatul său artificial și, mai târziu, la spațiul său privat (o inventie destul de recenta, de altfel). De ce este inedită abordarea lui Bryson? Pentru că pornește de la cele mai banale și mai la îndemână porți pentru a deschide cititorului perspectiva regală a antropologiei. Mai precis, Bill Bryson își începe demersul cercetării istoriei private de la logica în care este organizată casa parohială, din vremuri victoriene, în care chiar el s-a mutat. Autorul folosește fiecare încăpere a locuinței pentru a desțeleni și a aduna în pagină o mulțime de informații inedite, legate de felul în care camerele și obiectele de uz casnic au ajuns să capete funcțiile și importanța pe care o au astăzi. Purtându-ne din Neolitic , de la ideea de comunități sedentare și ajungând până la revoluțiile din perioada victoriană, Bryson reface ascensiunea și decăderea obiceiurilor cotidiene și de amenajare a spațiului locativ.

Am aflat cu surpriză faptul că în perioada invaziei popoarelor migratoare, holul, încăperea care astăzi are un rol minor, se identifica în trecut exact cu spațiul cel mai folosit de rezidenți (în fond, însăși titulatura de Hall, utilizata pentru a deumi conacele din Marea Britanie își are rădăcinile tocmai în vechea preocupare a strămoșilor pentru această încăpere). Bucătăria din casa lui Bryson este un pretext bun pentru o desfășurare a istoriei alimentației (în mod surprinzător, mulți din predecesorii noștri se alimentau mai bine decât noi) dar și pentru analiza evoluției mobilierului, electrocasnicelor și a personalului angajat. Prezența firească a băii în locuințele noastre ar fi fost socotită probabil o ciudățenie în vremurile medievale, atunci când satisfacerea nevoilor fiziologice în intimitate era  pur și simplu lipsită de sens (să nu mai punem la socoteală studiile de la acea vreme care sugerau că nu e prea sănătos să faci baie). Biroul, în trecut reprezenta un fel de magazie întunecată, un refugiu final al mobilei și decorațiunilor admirate doar de unul din protagoniștii unei căsnicii. Dormitorul a inclus din cele mai vechi timpuri cel mai prețios obiect al oricărui rezident – anume patul – locul în care s-au consumat cele mai bizare obiceiuri sexuale (în epoca victoriană bărbații foloseeau inele cu țepi pentru penis, pentru a preveni erecțiile inoportune) dar și cele mai grozave suferințe (boala și moartea). Veți descoperi lucruri cât se poate de curioase, legate de viața servitorilor, de apariția becului electric, de construcția celor mai bizare conace și veți afla de ce suntem atât de atașați de sarea și piperul din solnițele de pe masa din sufragerie, de ce cămășile au butoni suplimentari la mâneci.

O mulțime de iluștri anonimi, fără de care confortul de astăzi nu ar fi fost posibil apar în cartea lui Bryson: Thomas Chippendale, inventator de mobilier, James Atkinson – cel care a conceput capcana pentru șoareci, Herny Bessemer- cel care a inventat accidental oțelul sau John Nash- cel care a schimbat la față Londra la fel de mult precum a făcut-o Luftwaffe în cel de-al doilea Război Mondial. Volumul lui Bryson este departe de a fi exhaustiv și sistematic – o mare parte din analizele sale sunt centrate mai ales pe epoca victoriană (și nu întâmplător, veți remarca), cu trimiteri sumare la perioada medievală, la Iluminism sau la perioadele antice și abordeaza in special  spațiul britanic și cel american. În fapt, cartea lui Bryson este o compoziție eclectică, în care se amestecă statisticile, fragmente anecdotice de biografie, istorie socială și antropologie. Pe alocuri, lucrarea dă senzația unei aglomerari de informații inedite și eterogene , gen trivia, fără ca acest lucru să se dovedească neapărat supărător pentru cititor, atâta timp cât detaliile aduc în lumină fragmente întotdeauna surprinzătoare din coordonatele rutinelor de zi cu zi din trecut.  Bryson ne dovedește faptul că, spre deosebire de demersurile care atacă istoria majoră de care vorbeam, centrate în jurul săpăturilor și a izvoarelor scrise pretențioase, o arheologie a istoriei minore, a cotidianului poate începe într-un perimetru mult mai domestic și mai accesibil, dar la fel de surprinzător (tocmai pentru că nu ne așteptăm să aflăm atâtea povești interesante în spatele unor obiecte pe care le asumăm mereu drept la îndemână). Aveți la dispoziție un volum cât se poate de special și de unic pe piața de carte din România, mai trebuie doar să vă reamintiți și să dați curs acelor curiozități pe care sigur le-ați avut în copilărie. De pildă, eu unul îmi amintesc să fi întrebat: de ce are furculița doar trei dinți și nu patru sau chiar cinci? A fost nevoie să dau peste volumul lui Bryson pentru a afla…

ACASA -O ISTORIE A VIETII PRIVATE – Bill Bryson – Editura Polirom, 2012

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *