O ultima dupa-amiaza superba de octombrie a mai dat sansa catorva cafenele din Brașov să își mai aștearnă scaunele și mesele în aer liber, în centrul vechi, astfel încât plimbăreții prin zonă, localnici sau turiști să mai guste ceva din atmosfera istorică a orașului de la poalele Tâmpei. Inspirați la rândul nostru de această zi minunată, am propus la librărie, o recuperare a farmecului zilelor boeme, în cadrul unei discuții nelipsită de controverse despre celebra generație pierdută.
Vineri, 26.10, La Librăria Șt.O.Iosif ne-am simțit bine, la o nouă ediție a CLUBULUI DE LECTURĂ, la care am împărtășit impresii pe marginea volumului SOȚIA DIN PARIS, de Paula McLain (Editura Humanitas, 2012), un roman a cărui apariție a făcut furori în străinătate dar și în România, un roman care aduce în atenție viața cuplului Ernest Hemingway-Hadley Richardson din Parisul interbelic.
Ca întotdeauna, LIVIA NILESCU a deschis discuțiile, remarcând faptul că povestea lui McLain i-a dat impresia unei narațiuni destul de școlărești, fără prea multe surprize. Deși nu a avut o fascinație deosebită pentru Parisul anilor 20, pentru viața boemă a intelectualilor, Livia Nilescu a apreciat totuși felul în care autoarea a reușit să îl surprindă pe Ernest Hemingway în dimensiunea sa duală, deopotrivă fascinat și îngrozit de ideea de moarte – această trăsătură s-a dovedit motorul principal al existenței prozatorului american în anii trăiți în Europa.
Doamna ANGHELESCU a regăsit în romanul Paulei McLain atmosfera din Fiesta și din Sărbătoarea continuă, SOȚIA DIN PARIS dovedindu-se un roman care te cucerește. În opinia doamnei Anghelescu, autoarea a reușit să își însușească chiar și stilul literar al lui Hemingway (deopotrivă apreciat și detestat de vorbitoare, pentru simplitatea lui), reușind să creeze o proză hemingwayană.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=hM_uz2p8210&feature=youtu.be[/youtube]
ROXANA CÂRCEAG a regăsit în SOȚIA DIN PARIS aceeași și totuși altă poveste decât în Sărbătoarea continuă. Faptul că romanul este redactat din perspectiva lui Hadley Richardson a adus desigur o perspectivă inedită cu detalii proaspete despre viața cuplului, prea puțin dezvăluită în colecția de amintiri ale lui Hemingway. Punând față în față cele două lucrări, Roxana a apreciat faptul că personalitățile epocii și viața din Paris sunt mai bine reliefate în volumul lui Hemingway, însă descrierile mai savuroase și amănuntele interesante despre mariajul dintre Ernest și Hadley recomandă cu aceeași forță și romanul lui McLain.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=sHCDZR_B-oo&feature=youtu.be[/youtube]
HORIA NILESCU, un fan înfocat al lucrărilor lui Hemingway, obișnuit mereu să se identifice cu personajele sale a avut o parte de o experiență mai puțin agreabilă, citind Soția din Paris. Asta pentru că, în opinia lui Horia, prozatorul american s-a încarnat în fiecare din personajele sale, iar schimbarea de perspectivă propusă de McLain exteriorizează, îndepărtează prea mult pe cititorii de protagoniștii cu care Hemingway ne-a obisnuit.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=5GvabInOjb8&feature=youtu.be[/youtube]
CLAUDIU RAICU a remarcat faptul că Paula McLain a ales o formulă ușoară, deși asumată cât se poate de serios, pentru a-și populariza romanul, în momentul în care s-a decis să transforme o personalitate literară într-un personaj de roman. Claudiu a vorbit și despre dificultatea mariajului dintre un artist și o persoană mai puțin înzestrată cu talente, sugerând că tocmai inegalitatea de statut dintre Hadley și Ernest a fost una din sursele eșecului mariajului lor, atâta timp cât, în atmosfera Parisului interbelic, ușurătatea devenea, inevitabil, o tentație căreia îi era greu să îi reziști.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=fs6aylXIIpw&feature=youtu.be[/youtube]
Următorii vorbitori au apreciat însă frumusețea realației dintre Hadley și Ernest, în măsura în care cei doi au acceptat provocările unui trai boem și au avut curajul să trăiască la intensitate maximă. Augusta Ciolan a sugerat că reconstrucția făcută de McLain pare cât se poate de paluzibilă nu doar pentru că e documentată, ci pentru că Hadley, în roman, se dovedește figura matură și credibilă care îl stabilizează și îl formează pe mai tânărul și capriciosul Ernest.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=eYT3GFKw_Q8&feature=youtu.be[/youtube]
MIHU ANGHELESCU a căutat să explice caracterul seducător al lui Hemingway- prozatorul american s-a dovedit a întrupa perfect imaginea masculului absolut, dovedindu-se probabil pentru fiecare tovarășă de viață dar și pentru orice admiratoare un bărbat de neîmbânzit. Pentru Hemingway, o personalitate egocentristă, el însuși părea a fi motorul propriei sale povești prin îndrăzneala sa, prin setea sa de viață și de experiențe- dovadă în acest sens este chiar felul în care autorul american a ales să își pună capăt vieții.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=mmKJG0S-Ots&feature=youtu.be[/youtube]
Criticându-l sau apreciindu-l pe Hemingway, atât ca personalitate, cât și ca personaj în romanul Paulei McLain, încercând să pătrundem psihologia soției de artist, răcorind controversele cu un pahar cu apă rece și îndulcindu-le cu un foitaj cu mere, la această ediție a Clubului de Lectură am reanimat parcă ceva din atmosfera unei cafenele interbelice din anii 20.
Ne revedem la ediția următoare!
Romanul SOTIA DIN PARIS – Paula McLain, Editura Humanitas 2012 este disponibil si pe www.libris.ro.
