Doi ani de cand cultura se simte… de aproape!

16/12/2012

Spiritul festiv al Craciunului a poposit devreme la poalele Tampei, odata cu sarbatoarea la care i-am invitat pe brasoveni: o sarbatoare a locului in care cultura se simte de aproape.  A venit si ziua cea mare, a aniversarii pe care cu totii o asteptam, Ziua Portilor Deschise la Libraria St.O.Iosif, o zi care marcheaza cei doi ani de existenta ai Salonului St O Iosif, locul primitor in care brasovenii s-au obisnuit sa aiba intalnire cu specialisti ai diverselor domenii, cu scriitori, muzicieni, critici literari si pasionati ai artelor in general. De ziua Portilor Deschise i-am intampinat pe vizitatori, inca de la prima ora cu reduceri intre 20 si 50% la toate produsele.

Si pentru ca a venit zapada si orasul e acoperit de ea,  vizita lui Mos Craciun din miezul zilei parca nu a mai parut atat de surprinzatoare . Mos Craciun a poposit, in tonul colindelor, direct printre copiii nerabdatori care asteptau in Salonul St O Iosif. Dupa ce a urat bun venit tuturor ,Mosul a fost iute inconjurat de prichindei care s-au intrecut in recitarea de poezii si cantecele, inainte de a primi darurile mult asteptate. Alaturi de copii a cantat si echipa Libris – colinde traditionale precum: Deschide usa crestine! sau O, brad frumos! Dupa plecarea Mosului.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=b-8mNg-VaXw&feature=youtu.be[/youtube]

Dupa plecarea lui Mos Craciun, echipa Libris a sarbatorit cei 2 ani ai Salonului St O Iosif cu sampanie si un tort aniversar minunat si colorat.

La ora 17, am sarbatorit, printr-o editie aniversara, un an de cand am demarat proiectul CLUBULUI DE LECTURA de la Libraria St O Iosif Brasov. A fost un proiect care a prins contur inca de la a doua editie, oferind momente si discutii memorabile in jurul unor carti care nu o data au reusit sa ne ia prin surprindere. Si pentru ca a fost vorba de o editie aniversara, am ales sa aducem printre participantii la club un invitat deosebit, autorul bestsellerului Editurii Polirom de la Targul Gaudeamus din acest an (romanul TOATE BUFNITELE), anume scriitorul FILIP FLORIAN.


Editia din decembrie a Clubului de Lecura a fost deschisa de Ana Onita care a urat bun venit lui Filip Florian, remarcand calitatea grafica a romanului publicat la Editura Polirom, o calitate la care si-a adus contributia chiar si fiul scriitorului, cel care a realizat desenul de pe coperta.

Filip Florian a oferit apoi o repriza de lectura publica, citind un fragment din jurnalul lui Emil Stratin, personajul sexagenar al romanului, cea de-a doua voce narativa care vorbeste despre copilaria din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=8Iv7WJvqPCY&feature=youtu.be[/youtube]

Remarcand faptul ca este un scriitor discret care nu prea se afiseaza in spatiile publice sau virtuale, desi este atat de indragit si de popular printre cititori si critica,  am avut privilegiul sa il iscodesc pe Filip Florian, in ceea ce priveste alegerea sa curajoasa de a incerca sa traiasca exclusiv din scris, intr-o tara ca Romania (in care un asemenea proiect pare a fi utopic). Cu modestie, Filip Florian a sugerat ca a devenit scriitor dupa ce inainte a fost jurnalist politic (o profesie mutilanta pentru minte) si ca este nevoit sa activeze doar ca scriitor pentru ca nu poate face doua lucruri cu adevarat bine in acelasi timp (nu poate scrie simultan, de pilda, scenarii sau sa aiba alte activitati, daca si-a propus sa scrie o carte).

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=j5j-fltPzaY&feature=youtu.be[/youtube]

De asemenea, Filip Florian a recunoscut ca a avut o mare sansa de a fi tradus in strainatate (desi sunt autori foarte valorosi in Romania care, datorita circumstantelor potrivnice nu au putut beneficia de asemenea oportunitate) si ca apreciaza foarte mult lecturile publice (mai ales in Germania exista un adevarat cult pentru asemenea activitati).

L-am mai intrebat pe Filip Florian despre caracterul protector, universal, transepocal al copilariei regasit si in romanul TOATE BUFNITELE, mai ales ca , in ciuda faptului ca sunt despartiti de jumatate de secol, atat Luci, baiatul care traieste la finele anilor 90, cat si Emil a carui copilarie se desfasoara pe fundalul tulbure al instalarii comunismului din Romania, reusesc sa-si savureze cu inocenta, spirit de aventura si bucurie, o varsta proiectata in epoci atat de diferite. Filip Florian a remarcat faptul ca intr-adevar copilaria se dovedeste un scut protector in fata unor tragedii istorice si a amintit ca a fost intampinat cu nemultumire de unii cititori, dupa ce a publicat romanul Baiuteii (care vorbeste tot despre copilarie in perioada comunista), pentru faptul ca nu a criticat suficient regimul opresiv din Romania. Intr-o maniera anecdotica, Filip Florian a sugerat totusi ca nu ar trebui nici sa ideologizam fanatic raportarea la trecut (printr-o atitudine constant combativa si suspicioasa) dar nici sa devenim pe deplin indulgenti in raport cu consecintele provocate de un regim criminal.

Doamna Anghelescu a apreciat calitatile de cititor ale lui Filip Florian si a subliniat faptul ca, in acest roman, autorul si-a luat intr-un fel revansa (macar in fata  carcotasilor) si a reusit sa ofere o critica subtila a dictaturii comuniste, chiar prin personajul Emil Stratin, o victima a regimului, un barbat care ajunge sa isi rateze viata sociala si familiala datorita felului de organizare a muncii (in special e vorba de repartitie) din timpul dictaturii.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=l_j8SY_1l5I&feature=youtu.be[/youtube]

Observand  ca romanul Toate bufnitele  incepe totusi cu un destin mai luminos (al lui Luci)  ca abia mai tarziu sa fie adusa in scena si povestea mai trista a familiei Stratin, CLAUDIU RAICU l-a intrebat pe autor daca aceasta ordine tine de o optiune de procedeu stilistic sau e vorba de altceva. Filip Florian a sugerat ca in general nu da prioritate elementelor de procedura si de stil cand scrie si ca e mai atent la nasterea lumii din mintea sa- aceasta nastere cand se produce, lumea respectiva incepe sa capete o oarecare autonomie. In fond, asa cum a impartasit autorul publicului, ar trebui sa incepem sa scriem atunci cand suntem indragostiti de povestea noastra, cand putem transmite iubirea pentru literatura in cel mai total mod si cititorilor (asa cum a reusit sa o faca de pilda Orhan Pamuk in Zapada).

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=bu3eiZJGAr4&feature=youtu.be[/youtube]

VIRGIL BORCAN a observat ca romanul lui Filip Florian are in spate o adevarata bilbioteca mai mult sau mai putin vizibila iar autorul ei dovedeste clar ca a citit foarte mult si, mai mult decat atat, a reusit sa isi insuseasca tehnici narative subtile. Multumind pentru aprecieri, Filip Florian a raspuns ca intr-adevar orice scriitor vine de fapt dintr-un alt scriitor chiar daca nu intotdeauna se pot decela influentele in ceea ce  apare pe hartie.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=Pz3VJLusbSo&feature=youtu.be[/youtube]

HORIA NILESCU a vorbit despre reusita romanului lui Filip Florian de a-l proiecta pe cititor intr-o zona de acalmie, prin frumusestea cu care evoca universul copilariei. Horia a fost cu atat mai placut surprins cu cat a pornit cu o prejudecata de lectura: aceea ca multe din romanele, ca si filmele postdecembriste, abuzeaza adesea de cotidian si vulgaritate in incercarea de a pune punctul pe i asupra realitatilor refuzate inainte de 89 de cenzura. Horia a apreciat de asemenea suma de referinte muzicale minunate, marturisind ca in spatele textului pare sa se intrevada si o bogata cultura muzicala a autorului.

Scriitorul DORU MUNTEANU a aprobat cu caldura filosofia literara a lui Filip Florian condensata in ideea dragostei netarmuite pentru literatura si pentru cvasiautonomia lumilor fictive (nu trebuie sa scriem dupa reteta, sa impunem modele, trebuie sa lasam personajele sa ne scape incet din mana, sa ajungem in cele din urma sa le urmarim).

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=7fMuIVyy-iE&feature=youtu.be[/youtube]

Ii multumim scriitorului Filip Florian pentru prezenta sa la Clubul de Lectura (volumul TOATE BUFNITELE e disponibil si pe www.libris.ro), pentru lucrurile inedite pe care ni le-a dezvaluit despre felul in care scrie si despre dragostea oamenilor pentru literatura.

La ora 19 am continuat sarbatoarea din timpul Zilei Portilor Deschise cu un recital minunat oferit de Cvartetul Filarmonicii din Brasov, GAUDEAMUS. Cei patru muzicieni au interpretat minunat piese precum Frumosul Rozmarin de Kreisler,  fragmente din J.Haydn, orhcestrate de Sebastian Vartosu  si desigur, colinde traditionale precum: Ziurel de ziua sau Trei crai de la rasarit.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=Ds7FIbiUFfs&feature=youtu.be[/youtube]

Si pentru ca cele mai frumoase surprize se lasa asteptate la final, am incheiat seara cu noul proiect al Librariei St O Iosif Brasov pe care il vom derula periodic, incepand cu anul 2013: este vorba de CINEMATECA ST.O.IOSIF. Horia Nilescu a vorbit despre acest proiect la realizarea caruia si-au dat concursul multi oameni, mai ales ca organizarea unei cinemateci presupune niste dotari, aprobari contractuale si eforturi financiare. Filmul proiectat la prima editie nu a fost ales intamplator: Am vizionat AMADEUS, o pelicula inspirata dintr-o piesa de teatru de Peter Schaeffer despre viata compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart. Asa cum a sugerat si Horia, filmul nu este totusi unul biografic ci surprinde mai degraba impactul pe care un om de geniu il poate avea asupra celor din jur si raportarile controversate pe care acesta le declanseaza: de la neintelegere totala si pana la constientizarea dureroasa si asumarea propriei mediocritati de catre cei ce sunt capabili sa recunoasca valoarea unui geniu.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=Sm863a_0qso&feature=youtu.be[/youtube]

Horia Nilescu a justificat aceasta alegere  si datorita faptului ca Academia de Film Americana urmeaza sa il premieze pentru intreaga activitate pe regizorul peliculei Amadeus, pe Milos Forman, iar vizionarea acestui film poate reprezenta si un omagiu adus de spectatori marelui artist.

La ceas tarziu, dupa o seara de exceptie, am incheiat o aniversare minunata – echipa Libris a plecat acasa obosita dar mai ales fericita ca a putut petrece alaturi de brasoveni, alaturi de invitati deosebiti. A fost o zi in care v-am reamintit ca in Salonul St O Iosif, de 2 ani de zile dar si de acum inainte, aveti ocazia sa simtiti cultura… de aproape!

3 Comments

  • sanda tenea 17/12/2012 at 9:09 pm

    Multumim Sever Gulea ,la multi ani ,sarbatori fericite!

  • Sever Gulea 17/12/2012 at 12:37 am

    Multumim mult!

  • bogdan 16/12/2012 at 9:14 pm

    La multi ani si din partea noastra!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *