Razboiul viziunilor asupra lumiii

28/01/2013

Se știe că știința, privită în ansamblul ei,  a atins în ultimul secol un mare grad de sofisticare, indiferent că vorbim de matematică, de inginerie, de fizică sau de informatică, cercetările au ajuns suficient de rafinate și de avansate încât dau impresia unor societăți izolate, cu membri care vorbesc într-un limbaj extrem de abstract și de dificil, departe de înțelegerea neinițiaților. În același timp, numărul liderilor spirituali a părut să se înmulțească de la un deceniu la altul, același fenomen părând să se răsfrângă implicit asupra sectelor practicanților diverselor strategii de meditație și de rearmonizare cu mediul și sinele. În ciuda faptului că această dublă ascensiune  a mișcărilor spirituale și a abordării științifice pare să aibă încă un trend ascendent iar cele două perspective par se rafineze, să devină tot mai sofisticate și elaborate, oamenii obișnuiți, prinși la mijloc între aceste perspective nu tocmai convergente, caută să le descopere și să le aprofundeze. Iar asta pentru că, mai instruiți sau mai puțin instruiți, oamenii păstrează o capacitate de raționare, semnificare și interpretare a realității… cu alte cuvinte, oamenii au nevoie de viziuni asupra lumii, de cadre generale de înțelegere a fenomenelor și a universului în care sunt cuprinși, cadre care să le fundamenteze eforturile, aspirațiile, obiectivele concrete, mai apropiate sau mai îndepărtate.

E suficient să arunci o privire în librării, pe piața de carte, să deschizi televizorul sau să navighezi puțin pe internet pentru a descoperi abundența materialelor care vin practic în întâmpinarea celor patru întrebări kantiene fundamentale: ce pot să știu?, ce trebuie să fac?, ce pot să sper?, ce este omul?, întrebări care ne privesc pe toți până la urmă. În ciuda acestui fapt, cu puține excepții, multe din materialele pe care le-am întâlnit până acum nu și-au păstrat onestitatea până la capăt, nu au căutat să mobilizeze într-o discuție constructivă reprezentanți redutabili ai taberelor opuse: fie am dat peste cărți scrise de lideri spirituali pentru cei cu înclinații spirituale, fie am dat peste cărți scrise de oameni de știință pentru cei dispuși să accepte adevărurile științifice. În prea puține cazuri am regăsit un dialog autentic în care avocații celor două perspective să trateze aceleași chestiuni, cât mai convingător posibil (când scrii o carte de unul singur, de pe poziții ferme, e ușor să selectezi și să scoți din context, spre ridiculizare și demontare facilă spusele adversarului, fără drept la replică). Tocmai de aceea mi s-a părut cu apariția volumului Războiul viziunilor asupra lumii vine să umple un gol pe piața editorială din România, vine să aducă, într-o singură carte, măcar un fragment din mult așteptata confruntare deschisă între abordarea științifică și abordarea spiritualistă a marilor întrebări, reprezentând de fapt rezultatul întâlnirii  la o universitate de prestigiu din SUA (CalTech –California Institute of Technology) a doi mari reprezentanți ai celor două abordări: Deepak Chopra și Leonard Mlodinow. Înfruntarea dintre perspectiva științifică și perspectiva spirituală asupra lumii pare să se asambleze pe vechea dispută (care nu a fost totuși epuizată) între știință și religie. Este vorba de o înfruntare revigorată, atâta timp cât, spre deosebire de viziunile religioase particulare, perspectiva spirituală caută o formulă de compromis destul de provocatoare: încercarea de a acomoda rezultatele cunoașterii științifice cu mai mult interes și mai multă deschidere decât religiile tradiționale, păstrând, în același timp, credința în noțiunile de transcendent, de conștiință, minte și creativitate ca atribute imateriale, asociate de data aceasta nu unei zeități anume, ci însuși universului în esența sa. Sinteza propusă de perspectiva spiritualistă nu este nicidecum ușor de acceptat, în ciuda optimismului lui Deepak Chopra (care  justifică această încercare de sinteză, prin recunoaște insuficienței și îngustimii perspectivei științifice singure).

Ceea ce este interesant este faptul că ambele perspective prezente în acest volum recunosc legitimitatea abordării științifice ca sursă epistemologică privilegiată. Atât Chopra, cât și Mlodinow atacă marile întrebări privitoare la originea universului, natura conștiinței, evoluția vieții și viitorul credinței în perimetru aproape pur științific – evident, vorbim de antrenarea celor mai sofisticate teorii- de la mecanica cuantică, teoria Big Bang și până la etologie, neuroștiințe și matematică. Mizele sunt însă diferite: Chopra încearcă să conducă cititorul, prin rezultatele experimentale și teoriile invocate, la punctul în care perspectiva științifică își atinge limitele propriilor ei metode, deschizând în fapt calea spre fundamentele spiritualiste ale lumii, în vreme ce Mlodinow caută să sublinieze virtuțile și puterile științei, în fața provocărilor trecute și prezente, sugerând că este singura modalitate de cunoaștere care e capabilă să nu arunce omenirea în haosul unei epistemologii ghidate de standarde metafizice (adică arbitrare). Teoriile și argumentele folosite sunt interesante, variate și sunt prezentate accesibil de ambii autori, în paralel, deși nu pot să nu remarc faptul că Mlodinow, ca practicant al științei, este totuși mai riguros și mai sistematic, chiar dacă nu la fel de îndrăzneț în afirmații ca Chopra. E drept că volumul ar fi putut fi și mai antrenant și mai interesant, dacă ar fi fost o concretizare a dialogului direct între fizician și guru spiritual (pentru că și în această carte, cei doi avocați ai celor două perspective, oferă discursuri lungi separate, grupate in  capitole, operând o selecție a chestiunilor din discursul adversarului la care optează să răspundă – deși selecția este totuși destul de generoasă pentru a da impresia unei polemici autentice)

La final, impresia mea a fost aceea că, în ciuda faptului că poziția lui Mlodinow este mai întemeiată, mai coerentă și mai bine acoperită de date, fizicianul de origini poloneze justifică pe undeva  șansa și succesul perspectivei spirituale, atunci când recunoaște că oamenii nu își construiesc viziunile asupra lumii doar pe baze științifice (și pe undeva, e normal să se întâmple așa). Iată ce spune Mlodinow despre fizicianul Richard Feynamn, care își pierduse soția: Faptul ca dragostea este un fenomen mental guvernat de legile naturii pe care le studia n-a diminuat profunzimea sentimentelor lui Feynaman și nici nu l-a făcut să aibă o abordare a vieții mai puțin spirituală. Iar faptul că nu prea știa ce înseamnă să o iubească pe Arline sau să vrea ca ea să-l iubească după moarte nu l-a determinat să nege acea dragoste. Efortul de a intelege misterele naturii si ale existenței noastre nu-l vor aduce niciodată în conflict cu ceea ce simțea din inimă.

Așadar, concluzia lui Mlodinow, este neașteptat de împăciuitoare, atâta timp cât așa cum recunoaște fizicianul: o viață științifică și o viață spirituală pot să existe umăr la umăr… ce e drept într-un perimetru bine precizat.

Un nou titlu din colectia ACUM PENTRU VIITOR

RAZBOIUL VIZIUNILOR ASUPRA LUMII – Deepak Chopra si Leondard Mlodinow – Editura Trei, 2012

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *