Foarte multi il considera cel mai valoros si influent regizor al tuturor timpurilor. Noi incercam sa fim mai prudenti si sa-l plasam pe Andrei Tarkovski printre cei mai mari cineasti din istoria filmului. Desi a realizat doar sapte filme in 27 de ani de cariera laudele la adresa regizorului rus nu s-au oprit nici in ziua de astazi, ba mai mult se poate spune ca ele au sporit. Dar de ce este atat de apreciat acest Andrei Tarkovski? In primul rand pentru ca nici unul din filmele sale nu seamana cu absolut nimic altceva. Sunt atat de unice si spectaculoase incat este imposibil sa nu ramai cu gura cascata atunci cand esti martor la ridicarea calului negru din mocirla alba (“Andrei Rubliov”) sau la descoperirea icoanei scufundate intr-o apa aurie si totusi atat de murdara (“Calauza”). Desi nu s-a aflat printre pioneri Tarkovski a consolidat locul filmului de arta refuzand sa faca vreun compromis atunci cand venea vorba de munca sa. Opozant vocal al filmelor comerciale rusul a fost primul care a declarat public ca filmul trebuie sa reprezinte mai mult decat o vizionare provocandu-si spectatorii cu fiecare productie. Andrei Tarkovski a socat atunci cand , intrebat fiind care sunt influentele sale, nu a citat nici unul din regizorii din vechea garda a cinematografiei , ba mai mult i-a numit chiar marionete. Insa daca pentru vechii maestri nu prea avea consideratie (cu exceptia lui Charlie Chaplin al carui fan declarat era) Tarkovski avea un imens respect pentru contemporanii sai cineasti de arta , in special pentru Ingmar Bergman, Akira Kurosawa si Michelangelo Antonioni. Considerat subsersiv de catre autoritatile moscovite regizorul a trait din 1980 in Europa de Vest (de altfel ultimele sale doua filme au fost facute in Italia respectiv Suedia) inainte sa fie rapus de cancer la varsta de 54 de ani (este inmormantat la cimitirul ortodox din Paris, orasul in care a murit). Desi s-a stins inainte de vreme filmele sale reprezinta cele mai valoroase lingouri de aur din tezaurul cinematografului mondial.

“Copilaria lui Ivan” a aparut in 1962 si este primul sau film.  Pelicula urmareste destinul tragic al unui baietel pe nume Ivan care dupa ce isi pierde familia in timpul atrocitatilor celui de-al doilea Razboi Mondial, se angajeaza in lupta de front unde , animat de o dorinta arzatoare de razbunare, devine un cercetas prolific. Desi adultii din jurul sau il avertizeaza de pericolul iminent al mortii si incearca sa-l trimita la diverse orfelinate Ivan sa incapataneaza sa continue lupta iar misiunile sale de investigare a frontului inamic devin din ce in ce mai riscante. Aceasta este intriga filmului prezentata cronologic insa structura filmului este una non-lineara Tarkovski respingand , inca de la primul sau film, conventiile hollywoodiene. Multe din detaliile despre trecutul lui Ivan le aflam din visele pe care acesta le are in timpul misiunilor sale.

Visul este un element foarte important in acest film. Desi majoritatea secventelor de acest fel evoca cosmarurile pe care acesta le are cu privire la familia sa exista si cateva de o frumusete covarsitoare: scena de inceput (cand Ivan traverseaza o padure de poveste plina de fluturi), intermisia filmului (celebra scena cu caii ce mananca merele cazute pe o plaja dezolata) si bineinteles scena de final in care aflam destinul tragic al micutului Ivan (reintoarcerea baietului la inocenta pierduta inainte devreme si bucuria sa simpla de a se afla pe o plaja insorita). Multe din temele pe care le vom intalni mai tarziu in filmele lui Tarkovski sunt incorporate in “Copilaria lui Ivan” filmul fiind doar o mostra a ceea ce avea sa urmeze. Pe langa secventele de vis (nelipsite in filmele sale) regasim temele spiritualitatii si aplecarii spre metafizica ale omenirii, cadrele lungi si extrem de detaliate, alegoriile vietii ca o reflexie si asa mai departe. Exista o scena memorabila in care capitanul Kholin , dupa o serie de avansuri agresive, o saruta pe sora medicala Masha peste un transeu parasit a carui singura punte este un mesteacan subtire. Frumusetea a unor astfel de scene ar trebui invinga orice snobismul si sa atraga autentic catre filmul de arta si pe aceia care, au retineri in a se apropia de un asemenea film.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=2cG2A6mk7bI[/youtube]

“Copilaria lui Ivan” este un film perfect pentru a incepe aventura in adevarata lumea a celei de-a saptea ARTE. Este de asemenea perfect pentru a incepe incursiunea in cinematografia ruseasca; constituind totodata un preludiu pentru „Țarul”, film ce va fi proiectat in cadrul „Cinematecii St. O. Iosif” pe data de 12 aprilie la ora 20:00.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *