Manhattan

24/05/2013

Pe acordurile inconfundabile de clarinet ale “Rapsodiei Albastre” Woody Allen își incepe scrisoarea de dragoste către New York: “Capitolul întâi. El adora New Yorkul. Pur și simplu îl idolatriza”. Satiric și absolut fermecător “Manhattan” este punctul culminant în povestea de dragoste dintre regizor și orașul său natal. Filmat într-un alb negru de un esteticism de mare rafinament , pe fundalul muzicii lui Gershwin, filmul este un studiu comic al singurătății și autoalienarii în ultimul loc în care ar trebui să te încerce astfel de sentimente  – una din cele mai aglomerate comunități din lume. În construcția filmului regizorul apelează la câteva din ingredientele ce îi aduseseră succes și în trecut și care aveau să devină o adevărată semnătură artistică: protagoniști dependenți de psihanaliză, considerații intelectuale la adresa sexului și religiei etc. Mai mult ca în orice alt film de Woody Allen “Manhattan” face apel la cultura noastră generală fiind presărat de glume cu referințe literare, cineaste, muzicale și chiar științifice și spirituale: “Când e vorba de femei merit să primesc premiul August Strindberg”, “Câți ani ai, 17? Undeva în lume Nabokov zâmbește”, “Eu sunt din Philadelphia unde nu suntem atât de liberali, acolo noi credem in Dumnezeu”, “Ai o încredere în tine mai rău decât a lui Kafka” sau o listă cu oameni de cultură supraevaluați în care îi regăsim pe Henrich Boll sau Gustav Mahler. Toate aceste referiri fac deliciul comediei new yorkeze apelând la minte și spirit.

Isaac Davis (Woody Allen) , un scenarist de televiziune deziluzionat de viața sa lipsită de sens, încearcă să scrie o carte despre New York. La 42 de ani Isaac trăiește criza vârstei mijlocii din plin având o relație romantică cu Tracy (Mariel Hemingway), o liceeancă de 17 ani care îl admiră și iubește mai mult ca și artist. Prietenul cel mai bun al lui Isaac , Yale (Michael Murphy), are și el o relație (extraconjugală) cu Mary (Diane Keaton), o intelectuală spirituală. Dorind să scape de slujba sa neimplinitoare, de relația sa imorala dar și de fosta sa soție Jill (Meryl Streep), devenită lesbiană după divorț care este pe cale să publice o carte despre mariajul ei cu Isaac, personajul nostru se îndragostește de Mary , văzând în ea salvarea sa atât amoroasă cât și intelectuală. Toate aceste pânze romantice țesute în film sunt tipice pentru Woody Allen și par mult mai complicate înșirate pe pagină decât apar în film. Pe peliculă totul pare să meargă de la sine sexul fiind cât se poate de banal. Însă până la urmă atât acțiunea cât și personajele , oricât de interesante ar fi ele, se văd nevoite să treacă pe plan secundar lăsând loc marelui oras. New Yorkul , mai ales Manhattanul, este un personaj în sine în film și el este cel care le face pe personaje , în special pe Isaac, să-și dea seama că toate nevrozele lor pentru a evita “întrebări fără răspuns” sunt autoprovocate și că fără el viața ar fi mult mai pustie. Există o scenă absolut superbă cu Woody Allen și Diane Keaton , stând pe o bancă lângă podul Queensboro, admirând răsăritul (filmați din spate într-un cadru alb/negru stilizat până în măduva oaselor), în care personajul masculin spune “Nu-mi pasă ce spun ceilalți. Acesta este cel mai frumos oraș din lume și iată dovada”. Apoi camera se ridică peste cei doi dezvăluind un soare alb pe un cer negru spre gri.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=gHkLSi7oEuw[/youtube]

Un lucru inedit la “Manhattan” este finalul, care pe cât pare de optimist pe atât este de trist. Scena , ce incheie oda New Yorkeză, are atâta tristețe și nostalgie în ea încât nu ști , ca spectator, cum ar trebui să reacționezi. Chipul dezamăgit , dar nu deprimat, al lui Isaac dă nastere unui moment extraordinar , revelator, care transformă acest film într-o operă de artă.

Cu Woody Allen ne vom mai întâlni pe data de 14 iunie , vineri, ora 20:00 la libraria St. O. Iosif când vom proiecta filmul “Annie Hall” , discutabil cel mai apreciat film al său. Până atunci vă recomand să vizionați cât mai mult din filmografia acestui mare regizor.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *