Aurora Liiceanu: “Nu mi-a ajuns psihologia studiata academic. O gasesc in carti atat de bine.”

30/10/2013

Sunteţi curiosi să aflaţi cum arată biblioteca unui scriitor? Câte volume conţine? Care este cartea, din biblioteca personală pe care o îndrăgeşte cel mai mult? Sunteţi curios să aflaţi ce cărţi şi-au propus scriitorii români să citească în perioada următoare? Vă doriţi să aveţi în biblioteca proprie cărţi cu autograful autorului?

Începând din 01.02.2013, Libris propune  proiectul Lumea cărţilor din perspectiva scriitorului, proiect care aduce mai aproape de public cei mai importanţi scriitori români ai momentului. Scriitorul care isi dezvăluie, în luna noiembrie, relația sa cu lectura și biblioteca personală  este… AURORA LIICEANU!


LIBRIS.RO: Sunteţi bibliofil? Cum arată biblioteca dumneavoastră? Câte volume conţine? Care este cea mai valoroasă carte pe care o aveţi în bibliotecă? Care este cartea, din biblioteca personală, pe care o îndrăgiţi cel mai mult? De ce?

AURORA LIICEANU: Da, iubesc foarte mult cărțile și nu arunc la gunoi două lucruri: pâinea și cărțile. Nu știu câte volume conține pentru că sunt foarte atentă la ce cărți păstrez, iar dacă fac ordine și renunț la unele cărți mă gândesc cui i le pot da spunându-i că le poate da mai departe. Dacă înțeleg prin valoare conținutul și anul apariției, probabil că o ediție Tauchnitz: French and English. A Comparison (autor Philip Gilbert Hamerton), în două volume, apărut la Leipzig în 1889. O carte de imagologie sau de antropologie culturală. E greu de spus ce carte îndrăgesc cel mai mult pentru că sunt cam 12-13 cărți la care țin tare mult. De exemplu, traducerea în zece volume a Istoriei vieții private, scrisă de Philippe Aries și Georges Duby, apărută la Paris, în 1985.

LIBRIS.RO: Cât timp alocaţi zilnic lecturii? Ce vă place să citiţi? Ce cărţi v-aţi propus să citiţi în perioada următoare?

AURORA LIICEANU: Citesc cam 2-3 ore, dar sunt zile în care citesc fără oprire o carte întreagă, adesea cam între 8-11 ore. Adesea, după ce fac semne la unele pasaje, revin și le copiez pentru eventuale citate. Folosesc și internetul pentru citit ziare, reviste de specialitate, documentare profesională. Citesc cărți de specialitate, de psihologie și beletristică, numai dacă găsesc tangențe cu psihologia. Sunt, de pildă, psihiatri sau psihologi care au avut talent la scris și fac un minunat amestec între literatură și informație de tip academic. Între literatură și psihiatrie sau psihologie se cristalizează treptat raporturi subtile. Mai am de citit unele cărți ale lui Paul Auster, Julian Barnes, mi-a rămas o carte necitită a lui David Lodge și voi relua cărți netraduse ale lui Ryszard Kapuscinski, journalist cultural, dar de fapt un soi de antropolog. Am de gând să-mi actualizez cunoștințele despre neurodiversitate și tipologiile umane (noi distincții și delimitări semantice referitoare la personalitatea umană). Voi citi și mai multe cărți de biologie și antropologie.

LIBRIS.RO: Ce le putem transmite tinerilor care nu citesc, şi nu numai tinerilor, pentru a-i face să prindă drag de carte, de lectură?

AURORA LIICEANU: Că trebuie să citească, voi spune de ce, dar că nu merită să-și piardă timpul cu orice carte. Pe măsură ce citesc vor ști să simtă cărțile și să aleagă ce le trebuie cu adevărat. Cred că Julian Barnes care îmi place foarte mult a spus că pe măsură ce timpul trece numărul cărților necitite crește și el. Se referea, desigur, la cărțile care merită citite. Este un avertisment care întristează, dar te și obligă la o alegere rațională. Mi-a plăcut tare mult cartea  „Citind Lolita în Teheran” – am citit-o initial în engleză, adusă de un amic – a lui Azar  Nafisi, o grozavă sciitoare iraniană, care scrie că “un mare roman îți stimulează simțurile și sensibilitatea pentru a percepe complexitatea vieții și a indivizilor și te protejează de autosuficiență…”. Dar, tot ea scrie ceva care ar trebui să-i facă pe tineri să citească: Numai prin literatură poate cineva să se pună în locul altcuiva, să-i înțeleagă părțile diferite și contradictorii și să se abțină să fie prea necruțător. În afara sferei literare, se dezvăluie doar un aspect al individualității. Dar dacă ajungi să le înțelegi și celelalte dimensiuni, nu mai poți să-i omori cu ușurință…”. Este vorba despre ce îți aduce ca și cunoaștere a lumii, a oamenilor, literatura. De aceea nu mi-a ajuns psihologia studiată academic. O găsesc în cărți atât de bine.

LIBRIS.RO: Cum vedeţi autorii români în contextul literaturii universale?

AURORA LIICEANU: Nu prea citesc autori români, cred că este o urmă a respingerii a ceea ce se scria în comunism. Mai degrabă citesc cărți de specialitate scrise de români și chiar  îi și citez când trebuie, ca un gest de onestitate colegială. Citesc cărți ale unor autori pe care îi cunosc (Pleșu, Boia, Paler). Mă influențează mult interviurile. Cele bine făcute mă fac să fiu curioasă ce scrie cineva.

LIBRIS.RO: Pentru cititorii care încă nu v-au descoperit, ce le puteţi spune pentru a-i determina să vă lectureze cărţile? Cum o recomandă Aurora Liiceanu pe Aurora Liiceanu?

AURORA LIICEANU: Că iubesc mult psihologia, că nu avem cultură psihologică – nu mă refer la cunoașterea academică – și că folosirea concretului, descrierea unor întâmplări mă ajută să strecor psihologia aridă, cea academică pentru a convinge pe cei care citesc cât de complexă, de diversă și de fascinantă este ființa umană, pentru că, în fond, noi nu trăim singuri, iar lumea, universul relațiilor este atât de larg, de nuanțat și uneori de dificil de perceput conștient.

LIBRIS.RO: Dacă nu aţi scrie, cum altfel v-aţi elibera de “chemarea muzelor”?

AURORA LIICEANU: Aș face croitorie și poate chiar voi face-o, pentru că hainele, construcția și gândirea lor, au o magie ascunsă.

Interviu realizat de Loredana Tudor, pentru www.libris.ro.

Toata luna noiembrie cartile semnate de Aurora Liiceanu beneficiaza de o reducere de 20%!

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *