Despre utopie si distopie… cu Stefan Borbely

27/11/2013

În cele din urmă, iarna pare să își intre în drepturi la Brașov, la final de noiembrie, odată cu scăderea temperaturilor, odată cu primele ninsori, orașul începe să se cristalizeze, pe măsură ce poleiul și gheața pun stăpânire pe parbrize și geamuri. Tocmai  astăzi, când Brașovul pare să capete un aspect sticlos,  am avut parte de un eveniment traversat de o preocupare pentru transparență, pentru… civilizații de sticlă.

MIERCURI, 27.11.2013, la Librăria Șt.O.Iosif Brașov am găzduit o nouă ediție a Serilor Facultății de Litere, la care am lansat volumul CIVILIZAȚII DE STICLĂ UTOPIE, DISTOPIE, URBANISM (Editura Limes, 2013), în compania autorului ei, Ștefan Borbely și a multor specialiști din domeniul filologic.

Am avut onoarea să deschid acest eveniment, recapitulând câteva repere din biografia inivtatului nostru: Ștefan Borbely este profesor universitar în cadrul Catedrei de Literatură universală și comparată, de la Facultate de Litere din Cluj Napoca, membru al cenaclului Echinox și mai apoi director al revistei Echinox, autor al unor volume de eseuri și traducător.

ANDREI BODIU a amintit că Ștefan Borbely (care a venit la Brașov pentru a susține și o conferință la Școala Doctorală a Facultății de Litere) propune un volum situat într-o zonă interdisciplinară, prin metodele, conceptele și viziunile pe care le antrnează. Preocuparea autorului pentru arhitectură și urbanism este însă doar un pretext pentru a-și extinde ideile spre filosofie și literatură. Eseul lui Ștefan Borbely care urmărește relațiile între diverse utopii și distopii proiectate de o serie de gânditori reflectă o erudiție de mare clasă și o calitate a scriiturii ireproșabilă, lăsând loc însă ironiei și interferențelor discursive între abordarea academică documentară și cea a ficțiunii.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=JzGlfpCGK5Y&feature=youtu.be[/youtube]

DAN BOTEZATU a subliniat importanța și adecvarea titlului acestui volum la conținutul său: imaginea sticlei este potrivită cu dorința de a depăși orice materialitate, specifică într-un fel utopiilor (în contextul în care tot ce înseamnă suferință și nefericire, elemente ce se doresc a fi eliminate din orice utopie, se leagă până la urmă de materialitate). Volumul urmărește raportul de vecinătate dintre utopii – proiecte teoretice, articulate și organizate aproape matematic și distopii – concretizările utopiilor în care își fac loc dimensiunile instinctuale și iraționale. Întinsă între 2 “nebunii”, cea a lui Fourier si cea a lui Foucault,  cartea se dovedește și un cabinet de curiozități, adunând o serie de excentricități ale diverșilor autori de utopii, având și o dimensiune dialogală în raport cu cititorul, densă în umor și ironie.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=ar_fS1_kr68&feature=youtu.be[/youtube]

ADRIAN LĂCĂTUȘ a remarcat faptul că Ștefan Borbely reușește să ocupe o poziție distinctă în studiul, de altfel supralicitat, al utopiilor și distopiilor. Anvergura intelectuală a autorului, scriitura sa solidă, ironia subtilă, capacitatea de a transforma figurile celor care au dat formă aventurii civilizației occidentale în adevărate personaje, dar și permanentul joc între trecut și prezent recomandă cartea lansată drept o carte spectacol care poate fi citită cu aceeași plăcere, atât de către specialiști cât și de nespecialiști.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=XNlCVPnkOLE&feature=youtu.be[/youtube]

ȘTEFAN BORBELY a recunoscut că originea acestui volum e legată de apetența autorului pentru paradox și ironie (același Ștefan Borbely a semnat un eseu despre zaruri analizând dimensiunea umană dedusă din faptul că e imposibil să obții, la aruncarea zarurilor, cifra 7, o cifră cu simbolistică divină, de altfel). Curiozitatea față de felul în care habitatul e capabil să schimbe comportamentul și percepția unei  mase de oameni , fascinat de Panopticun-ul lui Bentham (închisoarea de sticlă capabilă să purifice deținuții) sau de proiecția dublu etajată a lui Da Vinci l-au stimulat pe Ștefan Borbely să alcătuiască acest eseu într-o manieră similară  cu cea a lui Thomas Mann (cel care boșnuia să își adune ideile pentru cărțile sale pe bilețele, în cutiuțe). Amintind câteva modele de societăți transparente, Ștefan Borbely a făcut o surpriză frumoasă tuturor celor prezenți anticipând conferința pe care urma să o susțină în zilele următoare la Cluj, atunci când a răspuns la întrebarea care provoacă cititorul pe coperta a 4-a: de ce poartă Cenușăreasa pantofi de sticlă? Legând celebrul basm de simbolistica gnostică și chiar făcând o paralelă cu o poveste egipteană similară, Ștefan Borbely a uimit și a fascinat audiența cu originalitatea elementelor prezentate.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=4uF-thMQKe8&feature=youtu.be[/youtube]

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe.

Mulțumim cadrelor didactice de la Facultatea de Litere Brașov pentru o nouă seară memorabilă alături de vocile importante ale spațiului cultural contemporan, mulțumim profesorului ȘTEFAN BORBELY pentru incursiunea incitantă în lumea utopiilor pe care ne-a propus-o și mulțumim publicului pentru prezența numeroasă.

Volumul CIVILIZATII DE STICLA – UTOPIE, DISTOPIE, URBANISM (Editura Limes, 2013), de Stefan Borbely este disponibil si pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *