Inima-i un vanator singuratic

20/01/2014

Am căutat timp de mai multe luni romanul lui Carson McCullers, apărut în limba română inițial la Grupul  Editorial Corint, ajuns pe lista de reduceri și dispărut discret de pe piață în cele din urmă. Când îmi pierdusem speranța să mai aflu acea ediție, Editura Polirom a reeditat traducerea lui The Heart is a Lonely Hunter, cea mai cunoscută proză a scriitoarei americane sudiste, publicată când aceasta avea mai puțin de 25 de ani.

Alcătuind, alături de William Faulkner sau Walker Percy, nucleul tare al scriitorilor sudișți de secol XX, Carson McCullers a livrat, prin Inima e un vânător singuratic unul dintre cele mai populare și sensibile romane ce își găsește cititori și în zilele noastre, în ciuda decorului  și a timpurilor vechi (anii 40) în care este proiectat.

Romanul ne poartă într-o comunitate din sudul Statelor Unite, într-un orășel dominat de industria bumbacului, de ritualul celor care merg în fiecare seară la biserică, dar și de tensiuni rasiale pregnante. Într-un asemenea decor, în care se simte sălbăticia legendarului Vest, oamenii par încremeniți într-un context social al disprețului față de semenii lor de culoare, dar și față de cei săraci. Cititorii sunt condusi așadar într-un univers al marginalilor, dar nu al celor înrăiți, al escrocilor, ci mai degrabă în lumea celor căzuți fără voia lor care caută să supraviețuiască și mai ales să-și păstreze speranța. Acțiunea gravitează în jurul lui John Singer, un surdomut care e nevoit să se despartă de tovarășul său Antonopoulos, suferind de un hanidcap similar, atunci când acesta din urmă înnebunește și se internează într-un ospiciu. Din acel moment, globul de cristal metaforic în care trăiește Singer se năruie, iar Singer care se vede nevoit să se mute singur la o pensiune.

În mod bizar, tocmai tăcutul, retrasul și rutinatul Singer va atrage atenția locatarilor vecini: Blount – un personaj bizar, aparent doar un bețiv irecuperabil, capabil să bea pe loc (pe datorie) jumătate de litru de whisky, cu părul împâslit și salopeta prea scurtă, dar care ascunde de fapt un luptător aprins pentru dreptate socială, animat de operele marxiste pe care pare să le cunoască foarte bine. Îl întlnim și pe Biff, proprietarul unei cafenele, plin de compasiune pentru toți cei care au nevoie de mâncare, de o slujbă, de adăpost la ceas de noapte,  un personaj care se împacă greu cu statutul de văduv. Pe Singer îl va mai căuta și Mick, o adolescentă provenită dintr-o familie săracă și numeroasă, o fată care vrea să ajungă pianistă și care descoperă, atunci când nu are grijă de cei mici, că lumea întreagă poate să încapă într-o simfonie de-a lui Beethoven sau Mozart. Nu în ultimul rând Singer va afla și compania doctorului Copeland, un medic de culoare care vorbește cu lejeritate despre chimie și enigmele universului, dar care pledează cu aversiune pentru trezirea conștiinței minorității negre și asuprite, mai ales după ce fiul său este închis de autorități într-o manieră abuzivă.

Singer, surdomut din pruncie, cel care își folosește mâinile agere pentru a modela cuvinte, cel care păstrează o atitudine pe cât de sociabilă și ospitalieră, pe atât de misterioasă și imperturbabilă devine, în mod ironic confidentul tuturor acestor personaje. Poate pentru că pare să fie un răbdător tăcut, poate pentru că pare a fi o instanță maleabilă, neutră și confortabilă pentru personajele chinuite de soartă, poate pentru că pare să fie acea verigă ultimă dintr-un lanț al slăbiciunilor al celor ce vor să fie ascultați (și tocmai pentru că e mut pare un fel de zeu, atâta timp cât fiecare interlocutor îi poate atribui orice calitate, după plac), Singer va fi căutat și vizitat periodic de personajele amintite pentru scurte conversații sau monologuri tonice. Câteva dintre aceste personaje vor fi lovite însă de incidente tragice  născute din neglijență, coincidențe nefericite, dar și din cauza intoleranței rasiale adânc înrădăcinată în mediile sudiste. În asemenea momente de deznădejde, când Copeland sau familia Kelly se vor simți mai vulnerabili ca niciodată, John Singer va părea o figură de-a dreptul angelică, pe deplin inocentă, capabilă prin aparenta sa pace sufletească să se ridice deasupra fatalităților sorții și istoriei. Atitudinea sa pasivă și tihnită pentru care e apreciat și căutat ascunde însă o sensibilitate adâncă și o dependență de un univers la a cărui prăbușire Singer va asista în cele din urmă neputincios.

Suprinzător, dar convingător, McCullers inversează aurele protagoniștilor mai târziu, în roman, când, din figura exemplară, Singer devine o victimă mai fragilă decât celelalte personaje, scriitoarea amintindu-ne că, într-o lume densă în nedreptăți și tragedii, a-ți păstra umanitatea și integritatea înseamnă să supraviețuiești activ, să înfrunți destinul prin orice mijloace chiar și atunci când ai înrădăcinată în tine nevoia de a te dezbăra de tot ce-i personal, într-un anumit moment, înainte ca lucrul acesta să fermenteze și să te  învenineze.

INIMA-I UN VÂNĂTOR SINGURATIC– Carson McCullers- Editura Polirom, 2013

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *