Bezna vizibila

05/02/2014

E capabilă să conducă la moarte, e adesea invizibila, e destul de raspandită și  nu întotdeauna  ușor de diagnosticat. Nu e vorba de vreo infecție de generație nouă și nici de vreo epidemie apocaliptică amenințătoare. E vorba de o afecțiune de care a suferit măcar un cunoscut sau un coleg de al nostru, e o afecțiune de care poate chiar unii dintre noi suferim, în forme mai blânde, e adevărat, fără să ne dăm seama, o afecțiune cu un potențial pe care, chiar dacă nu îl anticipăm, poate deveni devastator.  E vorba de o condiție care nu se ia din locuri publice, de pe mâini murdare și nici nu se vindecă în o săptămână-două, cu doza potrivită de antibiotice: depresia. Și dacă se spune că cea mai mare reușită a diavolului a fost să îl convingă pe om de inexistența sa, într-o manieră similară, depresia ajunge să fie una din cele mai problematice și mai frecvente tulburări mentale din ultimele decade, nu doar datorită înmulțirii factorilor care îi favorizează apariția dar și pentru că cel mai adesea… nu e luată în serios nici de catre cei suferinzi și nici de apropiații lor. Depresie – un cuvânt prea bleg (care trimite la ideea unei văi între dealuri) pentru o maladie de o gravitate nu prea ușor de imaginat – iată doar una din observațiile memorabile pe care le regăsim în originalele fragmente de memorii ale lui William Styron.

Bezna vizibilă este un eseu-jurnal despre experiența depresiei trăite in anii 80 de unul din cei mai cunoscuți și apreciați scriitori americani contemporani. Chiar și un scriitor de talia lui Styron, un maestru al analizei psihologice și al suferinței surde (pe care poate v-o amintiți din cartea Alegerea Sophiei sau măcar din ecranizarea cu Meryl Streep),  mărturisește, încă de la debutul volumului că urmează să vorbească despre o afecțiune pe care, deși a experimentat-o pe propria piele, îi este foarte greu să o pună în cuvinte, o afecțiune care scapă așadar dimensiunii dicibile. Sosit la Paris, în 1985, pentru a ridica un premiu prestigios după ce renunțase de o bună bucată de timp la alcool (elementul capabil să țină la respect demonii interiori), William Styron trăiește momente cu adevărat chinuitoare – o stare de neliniște, de anxietate tot mai accentuată, un reflux deplin din viața socială (care îi ofensează pe academicienii francezi), pierderea banilor oferiți ca premiu, trăsături fizice de zombi tot mai transparente pentru cei din jur, precum și revelația distinctă a faptului că nu va mai revedea capitala Franței niciodată.

Sunt momentele dureroase care îl conving pe Styron că nu traversează doar o morocănoșenie tranzitorie, o dispoziție proastă suportabilă, ci că ființa sa a fost înghițită de un val de toxicitate mentală și afectivă paralizantă. Volumul scriitorului american vorbește despre originea și evoluția tulburării care, așa cum remarcă însuși autorul, a reușit să stimuleze producția filosofică originală a lui Albert Camus (prin acea obsesivă revenire la întrebarea consideratăă fundamentală: merită sa te sinucizi sau nu?), dar a reușit să îi îngenuncheze și chiar să îi răpună pe prieteni de-ai lui Styron precum Randall Jarrell, Romain Gary sau Primo Levi (celebrul supraviețuitor al Holocaustului nu a putut însă să învingă depresia, luându-și viața înainte de a împlini 70 de ani). Perversitatea și caracterul problematic al depresiei, așa cum reiese din analiza lui Styron, sunt legate de faptul că lucrează lent și ascuns, acaparându-ți idenitatea cu forțe tot mai puternice: începând cu o stare de anxietate și amorțeală, cu preocupări ipohondre (ca și cum mintea nu își acceptă degenerarea, punând dezechilibrul resimțit pe seama unor factori corporali), continuând apoi cu scăderea libidoului, cu o epuizare generală, lipsă de somn și chiar modificarea vocii.

Totul culminează cu o durere continuă ce se intensifică, fără nici o perioadă de respiro, moment în care suferindul face saltul de la ideea abstractă dar omniprezentă a sinuciderii la organizarea de facto a sinuciderii (căci nimic altceva nu poate să îi oprească suferința – o situația mai dificil de îndurat chiar și decât pacienții cu boli incurabile, precum cancerul care, cu ajutorul morfinei reușesc să obțină, măcar din când în când, stări de acalmie). În ciuda faptului că apelează la terapie și asistență psihiatrică în cele din urmă (însă destul de târziu, într-un moment de grație memorabil pe care prefer să nu-l dezvălui, în care Styron realizează că încă e capabil să simtă bucurie și că starea lui prezentă este totuși nenaturală), rezultatele sunt foarte modeste (fapt ce poate fi pus și pe seama neglijenței psihiatrului). Adevărata ameliorare și recuperare a echilibrului va veni de abia după internarea într-un spital de boli nervoase (iată că spitalul de nebuni, simbol al asupririi și al izolării în mentalul colectiv și în literatură recuperează, în confesiunea lui Styron și dimensiunea sa salvatoare) și, în mod paradoxal nu prin eforturile susținute ale terapiilor de grup sau ale terapiei prin artă, ci mai ales prin efectul principal produs de internare: ridicarea poverii libertății (așa cum se dezvăluie, incapacitatea de alegere este una din cele mai chinuitoare stări pentru un depresiv).

În mai puțin de 90 de pagini (căci atât are cartea publicată în limba română, în colecția Ocheanul Întors a Editurii Art), Styron reușește să contureze un portet lucid și în același timp sugestiv și plastic al depresiei, un portret care aproximează, în ciuda rezervelor autorului, profunzimea și intensitatea acestei experiențe dificil de imaginat. Este una din cele mai frumoase și originale cărți pe care am citit-o în ultima vreme – toți cei care au suferit măcar o dată de depresie se vor simți poate consolați și înțeleși în cele din urmă, în vreme ce aceia care nu au trecut prin așa ceva se vor apropia și vor deveni măcar cu un pas mai empatici  (și poate chiar mai de ajutor) față de semenii lor care traversează această afecțiune capabilă să producă un veritabil furt identitar.

Va asteptam la o noua editie Schimb de Carti Brasov, pe 9.02.2014, incepand cu ora 19,  la Ceainaria Ceai et caetera, de pe strada Latina!

BEZNA VIZIBILA – William Styron – Editura Art, 2007

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *