Sete de… cultură japoneză, la Clubul de Lectură

28/03/2014

După ediția a XI-a a Târgului Internațional de Carte și Muzică de la Brașov, abundentă în evenimente și în provocări de lectură, ne-am reunit, într-un cadru mai intim și mai destins, la Librăria Șt.O.Iosif, la tradiționala întâlnire a cititorilor, de la sfârșitul lunii, pentru a discuta despre o poveste de dragoste neconvențională, din îndepărtatul Orient.

VINERI, 28.03.2014, la Librăria Șt.O.Iosif Brașov am găzduit o nouă ediție a CLUBULUI DE LECTURĂ, la care am schimbat impresii pe marginea cărții lui Yukio Mishima, SETE DE IUBIRE (Editura Humanitas, 2014), un roman care invită cititorul să privească dincolo de aparențele și prejudecățile propriei sale culturi.

2014-03-28 19.22.11

Am deschis evenimentul, amintind că am demarat lectura păstrând un spirit prudent, al europeanului nefamiliarizat cu atmosfera asiatică care e pregătit să rămână suspendat într-un anume echivoc al înțelesurilor. Nu am regăsit în romanul lui Mishima o poveste de dragoste convențională, așa cum m-aș fi așteptat din titlu, ci mai degrabă un portret al unor tipologii patologice, antitetice: Saburo – modelul instinctual, dominat de pofte, înscris cu inocență în circuitul căutării satisfacțiilor punctuale, respectiv Etsuko -modelul rafinat care dezvoltă cu luciditate un cult pentru suferință.

Livia Nilescu a fost de părere că romanul lui Mishima se dovedește imprevizibil iar finalul este cu adevărat surprinzător. Sete de iubire este o poveste traversată de obsesii, semnată de un scriitor al suferinței și al tristeții, în care protagonista evidențiază trăsături masochiste. Vorbitoarea a fost provocată de felul în care crima ajunge să funcționeze ca mijloc de descătușare spirituală pentru personaje.

Alții au remarcat faptul că romanele lui Mishima imaginează protagoniști similari: personaje torturate, opace care nu se pot înțelege și care dau naștere unor drame intense. În acest sens, s-a sugerat că Mishima nu seamănă deloc cu abordarea dulceagă, poetică a lui Kawabata sau cu trăirile evocate de Murakami. Titlul a părut unora dintre cititori sugestiv atâta timp cât trimite la o patimă ce nu ajunge să fie neapărat satisfăcută.

Înainte de a parcurge cartea propusă pentru Clubul de Lectură, Horia Nilescu citise două dintre volumele din Tetralogia Fertilității a lui Mishima și ascultase audiobookul Calea Samuraiului astăzi. În opinia lui Horia, înțelegerea personalității lui Mishima este cheia pentru înțelegerea romanelor sale, biografia scriitorului japonez explicând cumva masochismul, orbirea personajelor din romane, similare cu devotamentul extrem pentru tradiția samurailor pe care l-a evidențiat Mishima.

Alți cititori au sugerat faptul că societatea japoneză, așa cum transpare și în Sete de iubrie este una în care cenzura emoțională împiedică o consumare a furtunilor interioare, a exprimării unor hipersensibilități care ajung să se rafineze și să izbunească în forme extreme, dincolo de tiparele disciplinate și tabuurile sociale. Maria Anghelescu a fost de părere că personajele lui Mishima sunt parcă decupate din realitatea societății orientale.

Cititorii au folosit volumul japonezului pentru a deschide o discuție mai cuprinzătoare pe marginea societății de ieri și de azi din Țara Soarelui Răsare, pe marginea obiceiurilor, ierarhiilor și tradițiilor japoneze, pe marginea diferențelor culturale care să ne înlesnească efortul de a pătrunde psihologia personajelor.

Evocând haikurile, pasiunea pentru florile de cireș, privirile încărcate de poezie, în compania ceaiului aromat, degustat în manieră mai profană, europeană, am încheiat prima ediție a Clubului de Lectură din primăvara lui 2014 . Ne revedem luna viitoare.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *