Fiecare dintre noi avem preferințe diferite (uneori radical diferite) când vine vorba de o destinație de vacanță perfectă. Pentru unii aceasta poate fi pe o insulă exotică izolată de lume, pentru alții un oraș aglomerat ce colcăie de viață. La modul general discuțiile se reduc la celebrele munte sau mare, urban sau rural. Însă există câteva destinații ce sunt general acceptate ca fiind în topul oricărei persoane. Printre acestea: insulele exotice din pacific, orașele iubirii (Paris, Barcelona etc) dar și două zone rurale europene popularizate de literatură, film și muzică – Toscana și Provence. În regiunea din sud-estul Franței numită Provence a ales și scriitorul Peter Mayle să-și plaseze cele mai cunoscute romane ale sale. Romanul „Un an bun” a beneficiat de o ecranizare în anul 2006. Povestea este aceea a lui Max Skinner , un om de afaceri fără scrupule, care moștenește o vie în sudul Franței de la unchiul său Henry. Pe parcursul filmului Skinner cel de odinioară , care vorbea repede și conducea în mare viteză, începe să o lase mai domol și să se apropie de plăcerile mai simple și mult mai prețioase ale vieții. Filmul se derulează în peisajul superb al regiunii Provence infuzând parcă frumusețea naturală în sufletul fiecăruia dintre noi.
Ar fi fost de așteptat ca o asemenea poveste , cu imagini delicate și dialog ușurel, să aibă ca regizor un om cu astfel de afinități. Ei bine nu! La cârma acestui film este Ridley Scott, cunoscut pentru filmele sale istorice de proporții uriașe („Gladiatorul”, „Regatul Cerului”) sau pentru SF-uri extravagante („Vânătorul de Recompense”, „Alien”). În rolul principal ar fi fost de așteptat să vedem un actor convențional frumos ce etalează calități de gentilitate. Greșit! În rolul principal îl avem pe Russell Crowe, un bad boy al Hollywoodului cunoscut pentru roluri macho și pline de virilitate. Același anti-tipar de casting îl regăsim și la rolul secundar al unchiului Henry. Acest rol îi aparține veteranului Albert Finney, și el un fost bad boy al cinemaului făcut faimos de roluri controversate de golan și scandalagiu. Singura care pare sa fie distribuita clasic este Marion Cotillard, în rolul jovialei Fanny ce îl ajută pe Max , prin mici lecții de viață, să redescopere frumusețile uitate ale acestei lumi. Toți acești actori mari pe fundalul tomnatic al unui Provence superb reușesc să ne spună o poveste dulce-amăruie perfectă pentru o după-amiază de duminică petrecută în compania filmului.
„Un an bun” nu este o capodoperă a cinematografiei și probabil istoria celei de-a șapte arte o va lăsa într-un anonimat , just sau nu. Nu este cel mai bun film nici al lui Ridley Scott, nici al lui Russell Crowe, dar uneori aceste lucruri nu contează. Pentru amatorii genului dar și pentru cei ce vor să ia o pauză de la stresul cotidian filmul oferă o evadare frumoasă și delicată. Poate că jocul actoricesc nu este unul extraordinar iar dialogul este ușurel și , pe alocuri, previzibil însă frumusețea acestui film constă în mesajul pe care îl transmite: viața fericită se ascunde în lucrurile simple. Cât despre decor? Frumusețea acestuia nu poate fi contestată de nimeni. Viile de pe dealurile franceze scăldate de soarele provencian și cadrul natural tomnatic din jurul casei lui Max constituie un tablou de o perfecțiune rar atinsă în film; un tablou pe care actorii pot juca orice.
https://www.youtube.com/watch?v=L4GeA50K8xQ
„Un an bun” face parte din categoria filmelor mici și plăcute la vedere , comorile ascunse ale esteticii în cinema. Din această categorie face parte și „Totul este Iluminat”, film la proiecția căruia vă așteptăm vineri 16 mai , la ora 20:00, la librăria St. O. Iosif. Intrare este liberă!
