Străini în Tren

20/06/2014

609155Bruno (Robert Walker) îl întâlnește într-un tren pe profesorul de tenis Guy (Farley Granger). Guy vrea să divorțeze de ușuratica sa soție Miriam (Kasey Rogers) și să se căsătorească cu Anne (Ruth Roman), fiica unui cunoscut senator, lucru care îi va înlesni o viitoare carieră politică. De cealaltă parte Bruno vrea să-și omoare tatăl, dar știe că va fi prins dacă nu-și va construi un alibi puternic. Așa încât, în timpul unui prânz în compartimentul său, născocește o schemă nebunească în care el și Guy sunt protagoniștii crimei perfecte: fiecare va scăpa de “problema” celuilalt. Fiind străinii perfecți niciodată nu se vor face conexiuni între cele două viitoare crime. Inițial reticent Guy accepta până la urmă, atunci când realizează că nu este o glumă. Rămâne de văzut dacă planul celor doi va reuși sau nu. Dacă ați crede că pentru a spune această poveste ar trebui un autor de romane de crima gen Patricia Highsmith (cunoscută pentru romanele de genul thriller ce-l au ca protagonist pe misteriosul Tom Ripley) nu v-ați înșela deloc, căci romanul care stă la baza acestui film este semnat de celebra autoare. Dacă ați considera că cel mai potrivit regizor pentru ecranizarea unei astfel de povești ar fi Alfred Hitchcock ați fi ghicit din nou. “Străini în Tren” este un film clasic de suspans marca Alfred Hitchcock, făcut în prima parte a carierei sale, când încă nu-și dezvoltase toate reflexele sale cinematografice (finaluri surprinzătoare, țipete accentuate și elemente de horror în general, femei neputincioase în rol principal etc).

Poreclit și maestrul suspansului, Alfred Hithcock a avut două faze distincte în cariera sa. Prima petrecută în Marea Britanie (țara sa natală) și a doua la Hollywood. Filmele ce l-au făcut celebru se înscriu , aproape toate, în perioada Hollywood; vorbim aici de “Vertigo”, “Rope”, “North by North-West”, “Rear Window”, “Psycho”, “The Birds”, “Marnie” etc. Filmul “Străini în Tren” se înscrie în prima sa perioadă. În Europa suspansul nu este apreciat la fel de mult ca în America așa că filmele sale , semi-facile, de mister nu erau apreciate de publicul european, ce se înghesuia , în acea perioadă, să vadă filmele neorealismului italian sau noului val francez. În America însă lucrurile aveau să stea cu totul altfel iar filmele menționate mai sus aveau să-l transforme într-o legendă. Totuși, filme precum acesta au prevestit cariera strălucită a unui adevărat maestru. “Străini în Tren” este un film foarte bine făcut, în sensul că este făcut ca la carte. În lumea filmului circulă un clișeu care spune că “dacă vrei să înveți cum să faci un film nu-ți pierde timpul ducându-te la școală ci vizionează în mod repetat toate filmele lui Alfred Hitchcock”. Această declarație , ce poate părea exagerată, poartă un sâmbure de adevăr întrucât Hitchcock este foarte meticulos în construirea acțiunii, personajelor, dialogului etc. Muzica joacă , de asemenea, un rol foarte important în opera hitchcockiana. Pe vremea acea coloana sonoră era obligatorie pentru un film iar Hitchcock , fiind prin natura sa un tradiționalist, acorda o deosebită atenție acestui aspect.. Tipic unui film de suspans clasic muzica își schimbă tonalitatea și intensitatea în conformitate cu scenele. De asemenea jocul actorilor este unul remarcabil și mai ales foarte credibil. Ceea ce este de remarcat , la acest film timpuriu marca Alfred Hitchcock, este că putem observa cum regizorul încă își caută stilul. Filmul are unele momente genial construite și unele atât de puerile (scena în care bricheta cade în canal este una de o juvenilitate de nepermis) încât ți-e greu să crezi că e vorba de același regizor. Cu toate neajunsurile însă “Străini în Tren” rămâne un film de suspans ce merită văzut iar dacă ești admiratorul lui Hitchcock este o vizionare obligatorie.

Cu Alfred Hitchcock ne vom întâlni și noi la Cinemateca Șt. O. Iosif , pe data de 11.07.2014, când vom viziona discutabil cel mai bun film al său “Spre Nord prin Nord-Vest’, film realizat în perioada în care Hitchcock știa exact cine e, ce vrea de la un film și spre ce direcție vrea să meargă. Intrarea este liberă!

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *