Desțelenind prejudecăți… la Clubul de Lectură

29/08/2014

Încă nu se simte cu adevărat toamna la Brașov, deși zilele s-au scurtat și temperaturile și-au potolit vârfurile caniculare – după amiezele se păstrează însorite iar promenadele par încă promițătoare, chiar și în ultimele zile ale lui august. Am anticipat însă acea combinație de premise meteorolgice și dispoziționale ale lunii septembrie la poalele muntelui, prin lectura unui volum care oglindește spiritul acestui amestec de dulce-aspru, în spațiul literar.

VINERI, 29.08.2014, la Librăria Șt.O.Iosif Brașov am găzduit o nouă ediție a Clubului de Lectură la care am discutat pe marginea microromanelor semnate de Knut Hamsun, PAN și VICTORIA, cuprinse într-un volum publicat de Editura Humanitas în acest an.

2014-08-28 18.25.01

Am deschis evenimentul, amintind faptul că cele două opere ale lui Hamsun surprind cititorul printr-un melanj aparte de clasic și modern. În vreme ce autorul norvegian oferă, în cele două povești de dragoste tragice, un popas în locurile familiare romanului realist de secol XIX: evocări de cadre naturale, fraze lirice, frumos șlefuite, el reușește să integreze și aspecte particulare, mai puțin comune epocii respective, atunci când scoate în evidență puterea și tensiunea lucrurilor nespuse, în confruntările dintre personajele sale.

Virgil Borcan a remarcat faptul că Knut Hamsun s-ar putea dovedi, în aceste două romane, un autor care prefațează actul gratuit ca element de construcție narativă, folosit ulterior de Andre Gide, anticpând o întreagă tradiție literară a absurdului, desăvârșită, printre alții și de Albert Camus. Vorbitorul a recunoscut că nu poate pătrunde psihologia personajului din Pan, locotonenetul Glahn cel care, la 30 de ani reține o aspirație spre izolare și contopire cu natura, puțin justificată în roman.  În Pan, Knut Hamsun rămâne un creator de atmosferă, un scriitor care reușește să evoce o lume în culori lirice, o lume în care se simt ecourile unui panteism, o lume care își lasă amprenta instinctuală și asupra personajului principal.

Și ceilalți cititori au apreciat capacitatea aparte a lui Hamsun de oglindire a ținuturilor nordice. Unii au fost de părere că acel comportament bizar al ofițerului norvegian ar putea fi pus pe seama pierederii obișnuinței interacțiunii cu socialul și civilizația. Alții au fost de părere că atitudinea lui Glahn este explicabilă ca o strategie defensivă în fața acțiunilor inconsecvente ale iubitei sale, Edvarda.

Alti cititori  au interpretat retragerea în cabană a personajului principal din Pan drept un ecou comprehensibil al trecutului său militar dificil. Cineva a apreciat reușita lui Hamsun de a contura o ambiguitate comportamentală în personajele sale, prin  stângăcii și incertitudini, atât în Pan, cât și în Victoria – aceastea fiind mărcile unei reproduceri fidele a relațiilor între îndrăgostiți.

Comentând pe marginea ghinonului lui Hamsun de a nu fi publicat și promovat chiar și astăzi din cauza simpatiilor sale politice de dreapta, eliberându-ne de prejudecata conform căreia scriitorii nordici s-ar înscrie într-un tipar al oamenilor reci, lipsiți de sensibilitate, am încheiat o nouă ediție a Clubului de Lectură. Ne revedem în luna septembrie!

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *