Pielea în care trăiesc

21/02/2015

CaptureDacă ar fi să tragem acum linie peste toată opera cinematografică aparută de la origini și până în prezent printre marii creatori de film pe care sigur i-am aminti se va afla , cu siguranță, și numele Pedro Almodovar. Și asta pentru că Almodovar a fost întotdeauna un regizor riscant care nu și-a ales niciodată subiecte comode sau ușor de digerat. Filmele pe care le-a făcut in anii ‘80 , cu Antonio Banderas în rolul principal, au provocat controversă prin natura lor. Ele tratau subiecte precum sexul, masochismul erotic dar mai ales al homosexualitatea. Te-ai fi așteptat ca odată cu trecerea timpului și  cu dobândirea înțelepciunii – care se spune ca vine odată cu vârsta – Almodovar să devină mai docil și mai pe placul spectatorilor comerciali. Dar nici vorba de așa ceva. În 2011 Almodovar venea cu poate cel mai șocant film al său: „Pielea în care trăiesc”, un thriller bizar cu accente de horror și SF, întâmplător sau nu tot cu Antonio Banderas în rolul principal. Filmul a fost ovaționat la scenă deschisă iar Pedro Almodovar a fost apreciat pentru faptul că nu și-a pierdut originalitatea , mai avand încă multe de spus.

„Pielea în care trăiesc” spune povestea doctorului Robert Ledgard (Antonio Banderas), un om bântuit de fantomele trecutului care ține o femeie prizonieră în casa sa , în amintirea soției decedate și fiicei violate și decedate. Mai târziu vom afla că aceea femeie nu este una oarecare ci una pe care respectatul doctor Ledgard a creato având ca punct de plecare un subiect neașteptat iar ca motiv unul cât se poate de întunecat însă bine întemeiat. Enigma doctorului Ledgard ne este dezvăluită încetul cu încetul iar sentimentele publicului față de acest personaj se schimbă constant pe parcursul filmului. Îl iubim, îl urâm, ne este indiferent, însa vrem să aflăm cu orice chip cine este acea femeie? de ce o tine închisă? ce urmărește? Răspunsul vine însă nu este unul previzibil; vorba unei zicale populare: mai bine nu știam.

„Pielea în care trăiesc” este un film provocator și foarte inteligent construit. Totuși el este atipic pentru stilul lui Almodovar. Pentru unii acest lucru este o gură de aer proaspăt, pentru alții este o dezamăgire. În primul rând regizorul renunță la paleta largă de culori cu care își estetiza filmele de până acum. Roșul pasional din „Volver” sau „Los Abrajos Rotos” lasă loc unui gri metalizat steril și respingător. Bucuria vieții exprimată de Almodovar prin culori lasă loc unei introspecții sumbre gândite în alb-negru. Un alt element ce face acest film un pic mai special este faptul că Almodovar a ieșit în sfârșit din zona sa de comfort și anume lumea femeilor. Este binecunoscută afinitatea regizorului pentru lumea fascinantă a femeilor frumoase și interesul său pentru psihologia acestora. În acest film personajul principal este un bărbat iar psihologia predominantă este una tipic masculină. O călătorie extraordinară în abisul suferinței și o încercare de a cunoaște sentimentul răzbunării și a forțelor ce fac acest sentiment atât de puternic.

Cu Pedro Almodovar ne vom întâlni pe data de 6 martie , la ora 20:00, la librăria Șt. O. Iosif când va avea loc proiecția excepționalului film „Volver”. Intrarea este liberă.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *