De Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor nu am avut ocazia să prezentăm pe larg, fiecare dintre cele peste 20 000 de „sărbătorite” dintre rafturi, dar ne-am gândit să alegem un „purtător de cuvânt” care să transmită pe deplin spiritul celebrării de astăzi: un roman care să stârnească apetitul pentru lectură și să ne deschidă lumi fascinante și puțin familiare. Un asemenea „purtător de cuvânt” am găsit în povestea din care brașovenii au avut ocazia să asculte fragmente chiar de la autorul ei, în Salonul Șt.O.Iosif.
JOI, 23.04.2015, la Librăria Șt O Iosif Brașov am lansat romanul MANUSCRISUL FANARIOT (Editura Polirom, 2015), semnat de profesorul universitar și scenarista DOINA RUȘTI, o scriitoare cunoscută și tradusă peste hotare, o scriitoare versatilă, capabilă să abordeze tematici diverse, să împletească istoria cu poveștile individuale.
Am deschis evenimentul amintind că autoarea propune o narațiune cu o mare capacitate de seducție și de asanare a prejudecăților legate de epoca fanariotă. E vorba de un roman care pune într-o cu totul altă lumină capitala noastră de dinainte de 1800, printr-o poveste de dragoste palpitantă și interesantă, prin care erupe însă, prin toate simțurile, printr-o poezie superbă a scriiturii, farmecul Bucureștiului acelor timpuri, aromele, culorile și atmosfera animată din secolul XVIII.
ROMULUS BUCUR a remarcat faptul că și romanul Doinei Ruști, la fel ca filmul premiat al lui Radu Jude, Aferim, atinge problema sclaviei în epoca fanariotă. Istoric și tipologic, volumul lansat se situează în în prelungirea unor creații semnate de Mateiu Caragiale sau Eugen Barbu, proiectând povești în lumea bucureșteană de dinaintea zorilor modernitatii. Nucleul vital al romanului ramâne carnavalescul: Bucureștiul acelor timpuri este un loc în care nimic nu este asumat cu gravitate, nimic nu e luat în serios, în care se cultivă un joc al măștilor și al identităților (personajele nu sunt ce par a fi) dar în care totul pare să se termine cu bine, în spiritul sintetizat mai târziu de Caragiale al lui pupat Piața Endependeței. Meritul Doinei Ruști e acela de a reconstrui feeric Bucureștiul, de a-i reda aura magică, de oraș în care oricine, indiferent de condiția socială se poate bucura de atmosfera particulară.
RUXANDRA IVĂNCESCU a observat că proza Doinei Ruști completează, pe de o parte, tabloul fanarioților construit de pildă de Constantin Gane, drept oameni cultivați care au contribuit civilizator la modernizarea României și, pe de altă parte, dezvoltă o succesiune densă de imagini și descrieri cu valențe cinematografice, în maniera lui Ștefan Agopian. Este vorba de un roman care integrează un univers seducător care revendică farmecul călătoriei de la Mateiu Caragiale dar și gustul pentru ironie și carnavelesc de la Ion Luca Caragiale – căci ironic este chiar destinul protagonistului, un tânăr grec care își caută libertatea, dar care ajunge să devină rob, din momentul în care se îndrăgostește de țiganca Maiorca. În opinia Ruxandrei Ivăncescu, Manuscrisul fanariot este o carte care poate trezi interesul pentru istorie, într-o manieră neconvențională, în rândul generației tinere.
DOINA RUȘTI a citit un fragment din romanul publicat la Editura Polirom, un fragment despre iubire, cu o textură senzorială, imagistică extrem de bogată.
Autoarea a vorbit apoi despre felul în care s-a născut acest roman: exersând de ani de zile o pasiune de studiu și colecție de manuscrise, Doina Ruști a redactat recent un articol științific pe marginea unui manuscris și a făcut o documentare serioasă pentru un film, dar a simțit că au rămas lucruri nespuse pe care a considerat că le poate integra într-o poveste. Invitata noastră a intrat în dialog cu publicul și a vorbit despre felul în care și-a inspirat personajele din realitate, despre cum a încercat să arhaizeze limbajul protagoniștilor fără să dinamiteze interesul posibililor cititori, încheind cu câteva remarci degajate despre tabieturile de scriitor și despre felul în care se împacă statutul de profesor, autor de manuale cu cel de creator.
A fost o după amiază vie și memorabilă, un mod prielnic și original de a sărbători Ziua Cărții. Mulțumim publicului și invitaților pentru participare, mulțumim Doinei Ruști pentru că a ales să-și lanseze romanul la Brașov și pentru că ne-a dăruit prin Manuscrisul fanariot nu doar o poveste, ci mai ales o lume dispărută, reconstruită și reanimată prin instrumentele istoriei și literaturii.
Volumul MANUSCRISUL FANARIOT (Editura Polirom, 2015) de Doina Ruști e disponibil și pe www.libris.ro.
