Despre povestile nordice… la Clubul de Lectura

29/05/2015

O zi atipică, răcoroasă de mai la Brașov, dar totuși luminoasă a fost un prilej armonizat minunat cu o propunere de lectură atipică, proiectată în universul nordic, în îndepărtata Islandă a secolului trecut, acolo unde doar marea desparte sau apropie văzduhul de planul teluric.

VINERI, 29.05.2015, la Librăria Șt.O.Iosif Brașov am găzduit o nouă ediție a CLUBULUI DE LECTURĂ, la care am discutat pe marginea romanului lui JON KALMAN STEFANSSON, intitulat ÎNTRE CER ȘI PĂMÂNT (Editura Polirom, 2015), alături de prietenii vechi ai acestui eveniment.

clublectura

Am deschis ediția din luna mai, sugerând că povestea lui Stefansson este o poveste anevoios de frumoasă, un lung poem închinat frumuseții, sălbăticiei naturii și existenței privită în fiecare zi ca o aventură, ca un exercițiu cu mize riscante. Cadrul romanului este unul nemilos și întunecat și generează o atmosferă în care nu-ți dai seama dacă personajele sunt vii sau moarte: pescarii de secol XIX, epuizați, mereu cu picioarele ude, presați de povara subzistenței, riscând să piară în valuri, cu fiecare lansare la apă. În tot acest univers însă e loc pentru poezie, pentru sfidarea contextului descurajant pentru existență, pentru prietenie și lectură. Băiatul care își asumă misiunea de a duce cartea prietenului său mort, înapoi la marinarul orb devine un adevărat erou cu o motivație enigmatică.

Livia Nilescu a fost impresionată de angajamentul asumat de protagonist până la capăt, în memoria prietenului său. Lectura romanului lui Stefansson nu e ușoară dar deschide porți spre psihologia unui popor fascinant, capabil să supraviețuiască, să lupte pentru viață în cele mai grele și izolate condiții. Interesant în roman este și caracterul ambivalent al mării: deopotrivă mijloc de subzistență și amenințare constantă.

Maria Anghelescu a remarcat faptul că în sufletele reci ale nordicilor își face loc și sentimentul cald al prieteniei, așa cum transpare în povestea autorului islandez, o poveste care amintește mai degrabă de o epopee în adevăratul sens al cuvântului.

Alți cititori au observat felul în care dialogul se dizolvă în masa narativă și felul în care e explorată relația cu divinitatea. Prima parte a cărții pare să fie expresia unei lupte pierdute cu viața, prin moartea lui Barour, în vreme ce a doua parte, care se desfășoară pe pământ trimite un mesaj optimist, acela că viața iese în cele din urmă triumfătoare, chiar și în mijlocul condițiilor aspre. Efortul băiatului de a returna cartea lui John Milton poate fi interpretat ca o incercare de a compensa vinovăția resimțită de protagonist în raport cu moartea lui Barour.

Horia Nilescu  a făcut o paralelă între experiența lecturii lui Stefansson și filmele lui Antonioni. La fel ca filosofia regizorului italian, between parts, conform căreia viața reală înseamnă așteptare și rutină și doar câteva momente importante, marcante, și în povestea autorului islandez cronica unor momente obișnuite din viața pescarilor e traversată, nu neapărat concludent, de moartea lui Barour și de decizia băiatului de a începe o călătorie cu mize importante.

Discuția a atins și teme din istoria Islandei, s-a abordat problema vocii narative colective care face trecerea între capitole, raportarea nordicilor la moarte și la natură, motivațiile personajelor. Printre cănile cu ceai aromat și cu gândul la lumina nesfârșită  și la clima aspră din insula apropiată de Cercul Polar, am încheiat o nouă ediție a Clubului de Lectură, la Librăria Șt.O.Iosif Brașov.

Ne revedem luna viitoare!

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *