Şah pe viaţă şi pe moarte… la Cinematecă

17/10/2015

După o serie de proiecţii memorabile la Librăria Şt.O.Iosif Braşov, în care şi-au făcut loc atât pelicule americane cât şi europene,  în ultimele luni ale anului 2015 am avut ocazia să ne oprim , pentru prima oară,  în preajma impresionantei opere semnate de un mare cineast mondial, care îşi găseşte locul oricând, la orice club de film. E vorba, desigur de Ingmar Bergman.

VINERI, 16.10.2015, la Librăria Şt.O.Iosif Braşov am găzduit o nouă ediţie a Cinematecii la care am proiectat filmul  A ŞAPTEA PECETE (1957), în regia reputatului suedez, Ingmar Bergman.

11

Horia Nilescu a fost o gazdă primitoare şi ar fi avut multe de spus, dacă nu ar fi fost convins de puterea de sugestie a cadrelor lui Bergman. Nu e uşor să vorbeşti despre una dintre peliculele care este considerată un candidat redutabil la titlul de cel mai bun film al tuturor timpurilor. În ciuda faptului că asemenea clasamente sunt controversate, mai ales când ele implică arta, atât criticii cât şi publicul larg şi-au ierarhizat preferinţele în era digitală. Filmul lui Bergman ajunge lejer printre finalişti, chiar şi în topul celor mai pretenţioşi critici.

Spre deosebire de  rivalii săi, precum Tarkovski sau Kubrick, Bergman a avut o viaţă îndelungată şi o carieră impresionantă: a făcut nu mai puţin de 30 de filme şi fiecare dintre ele a fost considerat, dacă nu o capodoperă, măcar un reper important în filmografia europeană. Filmele lui Bergman ies în evidenţă şi pentru că regizorul lor a preferat să rămână detaşat de contextul istoric şi de determinările socio culturale mondiale ale tumultuoşilor ani 60 şi 70. În vreme ce cineaştii vremii fie ei americani, fie de pe celălalt continet erau preocupaţi să contextualizeze marile frământări ale epocii, integrând şi tehnici originale, Bergman a preferat să păstreze autonomia ideatică şi estetică a proiectelor sale, ceea ce a imprimat o notă distinctă fiecărui film pe care l-a scos.

A Şaptea Pecete este povestea cavalerului întors dintr-o cruciadă, cavaler care se întâlneşte cu moartea şi îi propune să joace o partidă de şah timp de o săptămână, pentru a rămâne în viaţă. O panoramă metaforică asupra condiţiei umane, a perspectivei artistului asupra lumii, a caracterului nostru trecător, A şaptea pecete combină cu succes drama, umorul şi fantezia într-un amestec original, cu un mesaj puternic, la peste 50 de ani de la apariţie, livrând o mulţime de referinţe simbolice şi biblice.

Am petrecut o nouă seară minunată, în compania unei pelicule valoroase. Ne revedem luna viitoare!

 

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *