Tangoul Vechii Garzi

24/01/2016

tangoulNu am citit niciun roman de Arturo Perez-Reverte, un scriitor hispanic despre care auzisem vag că ar fi creatorul unui personaj literar îndrăgit,  căpitanul Alatriste şi că ar fi publicat o serie de romane de succes (o parte din ele traduse în româneşte, de ani buni, tot de Editura Polirom). Alegerea cititorilor de la ultima ediţia a Clubului de Lectură de la Librăria Şt.O.Iosif Braşov m-a apropiat de romanul Tangoul Vechii Gărzi, ultimul tradus pe piaţa din România şi mi-a făcut cunoştinţă cu o poveste care adună la un loc elemente ale mai multor genuri (roman de dragoste, roman de epocă, de spionaj, de aventură) într-un amestec pe care autorul spaniol îl asamblează cu inteligenţa şi minuţiozitatea unui narator şi observator desăvârşit.

Este o poveste care se întinde pe aproape jumătate de secol şi care surprinde personajele în trei momente diferite, în trei ţări diferite, legate desigur printr-o provocatoare intrigă amoroasă.  Max Costa este un profesionist al escrocheriilor, retras din activitate care lucrează ca şofer pentru un doctor în Italia, în anii 60. Aici, în provincia napoletană, unde se desfăşoară o competiţie de şah la cel mai înalt nivel,  Max o reîntâlneşte pe Mecha, o cucerire de tinereţe care îi trezeşte cele mai electrizante amintiri. Depănând amintiri cu timiditate, protagonistul află că Mecha este mama celui care candidează pentru câştigarea concursului de şah, un tânăr înzestrat şi plin de potenţial în legătură cu care Mecha îi va adresa o rugăminte fostului cuceritor pe care acesta cu greu o va putea refuza. Iar asta pentru că Max, în ciuda faptului că trecut pragul vârstei de 60 de ani are o experienţă de aventurier ca nimeni altul: un dansator profesionist al tangoului argentinian, un gentleman creat de la zero, după o copilărie complicată în America de Sud şi o experienţă eşuată în Legiunea Franceză, personajul masculin al lui Reverte şi-a trăit viaţa ca o vânătoare a oportunităţilor, prin hoteluri, pe vaporuri transatlantice şi cazinouri, fermecând şi escrocând dame singure, vulnerabile emoţional, desigur extrem de bogate. Gesturile sale exersate, acuitatea simţurilor (capabile să remarce un parfum sau o bijuterie de calitate), siguranţa şi firescul ritualurilor de flirt şi curtare nu au lăsat-o indiferentă nici pe Mecha, cea pe care Max o întâlneşte prima oară pe un vas, într-o călătorie spre Argentina, în anii 20. Aparent o pradă uşoară, deşi intimidantă prin frumuseţea şi eleganţa ei, Mecha şi soţul ei, inteligentul şi cinicul compozitor de Troeye, un muzician aflat în căutarea inspiraţiei artistice intră într-un triunghi amoros imprevizibil şi surprinzător chiar şi pentru Max, în zilele pe care le vor petrece împreună la Buenos Aires, în localurile unde încă se mai dansează tangoul original, cel de dinaintea cizelărilor din saloanele europene. Acest plan narativ al primei întâlniri dintre Max şi Meche explorează coordonatele relaţiei lor iniţiale, între oportunitate şi apetit erotic nesăţios pentru Max, între curiozitate şi fascinaţie pentru Mecha. Cei doi se vor revedea peste câţiva ani, în pragul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, la Nisa, în Franţa iar intensitatea aventurii argentiniene îşi va trimite ecourile şi de data aceasta. Ce urmăreşte însă Max? Ce a căutat Mecha la el şi care este dezondământul acestui carusel erotic şi aventuros? De ce se despart brusc şi totuşi, chiar cu ocazia întâlnirilor întâmplătoare revin cu acelaşi entuziasm la pasiunea care i-a unit? Vă rămâne să descoperiţi, să interpretaţi, la finalul acestei poveşti pe trei planuri în care se ţes fără probleme intrigi cu spioni, rivalităţi ale Războiului Rece, scene de viaţă aristrocrată de pe transatlantic şi fragmente incendiare din bodegile argentiene, cine selecte pe Coasta de Azur şi plimbări pe promenadele napoletane. Reverte îşi poartă cititorii într-o varietate de decoruri al căror spirit e capturat perfect în cuvinte: de la cele două oraşe înglobate de Buenos Aires (cel al succesului şi cel al eşecului, cel al solzilor de peşte, al ruginii, haşişului, interlopilor, şampaniei, dar şi al tangoului delicios de porcos),  la seducătoarea Nisa a high classului lipsit de griji în care Europa se contemplă încă prin cupe de şampanie şi mai apoi în Italia unde, la mesele de şah se simt rivalităţile ideologice şi ochiul aprig al serviciilor secrete. E un volum care livrează o aventură construită inteligent şi cu atenţie, e un roman de un erotism memorabil, un roman care explorează ipostazele tangoului (un dans care pretinde dăruire absolută, complicitate, supunere, sarcasm, cinism, instinct) dar şi pe cele ale şahului (un sport în care fiecare competiţie implică un mănunchi de conspiraţii o o obsesie a partidelor amânate şi ale stratgeiilor anticipării). În fapt tangoul şi şahul sunt metaforele filosofiei de viaţă a lui Max: o viaţă trăită între instinctual, spontan, improvizaţie, pericol şi mutări în avans, combinaţii infinite. E o poveste cu hoţi, cu amanţi, cu opulenţă  expusă generos dar şi o poveste care explorează o relaţie interesantă disputată între abandon trupesc inevitabil, provocarea lipsei de stabilitate şi previzibilitate şi o potenţială iubire care ar putea dăinui peste decenii.

Arturo Perez Reverte aşază toată această naraţiune densă în acţiune şi amor într-o formă impecabilă, poleită cu descrieri poetice şi metafore memorabile. E o experienţă de lectură pe undeva holywoodiană, doar că e vorba de tot rafinamentul holywoodian vizual, uşor înregistrat de o cameră de luat vederi şi un regizor inspirat, capturat de data aceasta prin cuvinte.

Va asteptam impresiile voastre la prima editie din 2016 a Clubului de Lectura de la Libraria St O Iosif Brasov, VINERI, 29 ianuarie, incepand cu ora 18.

TANGOUL VECHII GARZI – Arturo Perez-Reverte- Editura Polirom, 2015

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *