Cristian Teodorescu: „Daca ai o problema de viata, nu-ti strica putina fictiune…”

Sunteti curiosi sa aflati cum arata biblioteca unui scriitor? Cate volume contine? Care este cartea, din biblioteca personala pe care o indrageşte cel mai mult? Sunteti curios sa aflati ce carti si-au propus scriitorii romani sa citeasca in perioada urmatoare? Va doriti sa aveti in biblioteca proprie carti cu autograful autorului?

Incepand din 01.02.2013, Libris propune  proiectul Lumea cartilor din perspectiva scriitorului, proiect care aduce mai aproape de public cei mai importanti scriitori romani ai momentului. In luna martie din 2016, scriitorul care isi dezvaluie relatia sa cu lectura si biblioteca personala  este… CRISTIAN TEODORESCU!

Cristi Teodorescu 2

LIBRIS.RO: Sunteţi bibliofil? Cum arată biblioteca dumneavoastră? Câte volume conţine? Care este cea mai valoroasă carte pe care o aveţi în bibliotecă? Care este cartea, din biblioteca personală, pe care o  îndrăgiţi cel mai mult? De ce?

CRISTIAN TEODORESCU: Dacă aș fi un bibliofil cum scrie la carte, n-aș da cărți cu împrumut sau aș avea un catastif în care aș scrie ce și cui am împrumutat. Ar trebui, de asemenea, să fiu vînător de ediții rare din anticariate, ceea ce nu sînt, sau să cumpăr cărți scumpe destinate celor care vor să aibă o bibliotecă în care cărțile sînt mai degrabă exponate decît destinate lecturii. Nefiind colecționar de cărți, ci un cititor asiduu, le dau cu împrumut, mai ales pe cele care îmi plac, încît cam un sfert din biblioteca mea se află la prietenii mei sau la prietenii copiilor mei, cu recomadarea să le dea mai departe. Cărțile trebuie să circule, nu să fie pitite în biblioteci. Vorbesc de edițiile populare, nu de rarități, care trebuie păzite cu sfințenie, ca să nu se piardă sau să nu fie maculate. N-am numărat niciodată cîte cărți am în bibliotecă, dar la mine în casă cărțile sînt peste tot, pe rafturi sau în piramide ad hoc, asta ca să nu mai pun la socoteală cărțile care au ajuns la mama mea, pe măsură ce le-a luat de citit de la mine. Așa că nu știu cîte cîte cărți am în casă. Cele mai prețioase cărți din biblioteca mea sînt cărțile pe care le-am moștenit, mai ales vechi dicționare. Dar cum pentru bibliofili, și primele ediții, dacă se poate cu autograful autorului, fac parte dintr-un tezaur de păstrat, aș avea cîteva cărți cu care să mă laud, dar fără ca ele să însemne, azi, mare lucru la bursa anticariatelor. Dar cartea cea mai prețioasă din biblioteca mea nu e un volum, ci un ciocan de bătut carnea, cumpărat din comerțul socialist, pe care poeta Nina Cassian i l-a făcut cadou îndrăgostitului de ea, criticul Ov. S. Crohmălniceanu, și pe care ea a scris „ciocan de critic”.

LIBRIS.RO: Cât timp alocaţi zilnic lecturii? Ce vă place să citiţi? Ce cărţi v-aţi propus să citiţi în perioada următoare?

CRISTIAN TEODORESCU: Cititul e pentru mine ca înotatul. Cînd nu știam să înot, mi se părea că sînt un soi de infirm. După ce  am învățat, mi-am dat seama că treaba asta nu-i interesează pe toți. Nu citesc după orar, mai ales cînd am de scris, dar seara, mă simt mai aproape de o carte decît de ecranul televizorului. Îmi place să citesc cărți bune, indiferent de gen, totuși mă simt mai aproape de cărțile de ficțiune, nu pentru că și eu mă ocup cu asta, ci din motive care țin de provocarea imaginației. Citesc, zilnic, suficiente cărți noi, despre unele și scriu, încît m-aș simți bine dacă aș reciti povestirile lui Cehov sau Pădurea spînzuraților a lui Rebreanu, una dintre capodoperele expresionismului european și autohton.

LIBRIS.RO: Ce le putem transmite tinerilor care nu citesc, şi nu numai tinerilor, pentru a-i face să prindă drag de carte, de lectură?

CRISTIAN TEODORESCU: Poți fi deștept și poți da lovitura în cîte o chestie, citind doar manuale de întrebuințare, dar dacă ai o  problemă de viață, nu-ți strică puțină ficțiune, adică trecerea prin mai multe ipoteze de viață. În rest, nu cred în sfaturile de lectură, ci doar în sugestii, cu speranța că ar putea avea succes.

LIBRIS.RO: Cum vedeţi autorii români în contextul literaturii universale?

CRISTIAN TEODORESCU:  Nu sînt în stare să evaluez treaba asta.

LIBRIS.RO: Ce autori români aveți în bibliotecă? Ce autori români vă place să citiți?

CRISTIAN TEODORESCU: Pe cam toți autorii despre care cred că au ceva importanță, mai multă sau mai puțină, îi am prin casă cu  cărțile lor. Nu-i am pe toți cronicarii și nici pe de-alde Țichindeal, în rest, am mai mulți scriitori români decît  aș fi în stare să citesc. Cînd vine vorba de recitire, mă duc direct la Caragiale mai întîi, apoi la Rebreanu și la  Camil Petrescu. Dar în momentele mele de criză, scot de pe raft Amintirile lui Creangă.

Cristi Teodorescu 1

LIBRIS.RO: Ce s-a schimbat, din punct de vedere cultural, în România, în ultimii 25 de ani?

CRISTIAN TEODORESCU: Într-un fel s-a schimbat totul, iar altfel nu s-a schimbat mare lucru. Oferta literară e de-a dreptul  buimăcitoare, ca și cum cititorul ar fi trecut de la o Alimentară cu puțină marfă pe rafturi, într-un hipermarket în care are nevoie de un cărucior, ca să cumpere tot ce-i place. Dar din cauză că cei mai mulți dintre cei care intră în hipermarchetul literar n-au bani nici cît pentru o librărie mai sărăcuță, unii dintre noi au rămas,
literar, în România izolată de pe vremea lui Ceaușescu, iar alții par să fi ajuns în Occident, ceea ce nu-i face însă mai fericiți.

LIBRIS.RO: Pentru cititorii care încă nu v-au descoperit, ce le puteţi spune pentru a-i determina să vă lectureze cărţile? Cum îl recomandă Cristian Teodorescu pe Cristian Teodorescu?

CRISTIAN TEODORESCU: Dacă m-aș pricepe să-mi fac reclamă de unul singur, nu mi-ați fi pus această întrebare. Dar dacă tot ați  adus-o în discuție, pentru cei care mă cunosc, aș zice că scriu cărțile pe care mi-ar plăcea să le citesc. Așa că cine are o oarecare încredere în gusturile mele literare mă poate lua pe încredere.

LIBRIS.RO: Dacă nu aţi scrie, cum altfel v-aţi elibera de “chemarea muzelor”?

CRISTIAN TEODORESCU: Scrisul n-are echivalent. Așa că dacă n-aș scrie, m-aș simți ca unul care spune că-i lipsește ceva, dar nu  știe ce. Asta chiar dacă aș fi putut avea o carieră în muzică, grație faptului că am ureche absolută. Însă dacă soarta mea era să fac muzică, nu cred că am fi discutat azi despre ea.

Interviu realizat de Loredana Tudor, pentru www.libris.ro.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *