Al zecelea om

14/03/2016

1Apariţia romanului lui Graham Greene, Al Zecelea Om, în tot mai populara şi atractiva colecţie de literatură de la Editura Litera a fost tentaţia sosită la timpul potrivit pentru participanţii la Clubul de Lectură: un microroman sub 140 de pagini şi un autor cu care mulţi dintre cititori erau prea puţini familiari (nici eu nu am citit decât un singur volum semnat de Graham Greene, deşi acest mare scriitor al secolului XX a beneficiat de o traducere destul de intensă şi în limba română, sub sigla Editurii Polirom).

Povestea extrem de concentrată porneşte de la o premisă cât se poate de provocatoare: câţiva deţinuţi, dintr-o închisoare nazistă, în Franţa aflată sub ocupaţie, în perioada celui de Al Doilea Război Mondial sunt anunţaţi că urmează să sufere represalii pentru o lovitură primită de nemţi. Gardienii îi anunţă pe prizonierii care caută să recupereze câteva dintre reperele vieţii din afara recluziunii (măsurarea timpului şi păstrarea politeţii) că trei dintre ei urmează să fie executaţi, sarcina alegerii candidaţilor rămânând pe umerii celor captivi. Deşi aplică cea mai neutră regulă posibilă, tragerea la sorţi, unul dintre deţinuţi, avocatul Chavel, cel care deşi se simte singur printre colegii de celulă (în fond, un intelectual ca el nu joacă la pariuri şi nu se integrează prea bine în mediul recluziunii) pare să se bucure de o anumită siguranţă departe de ororile războiului, se numără printre ghinoniştii care nimeresc biletul marcat. Într-un moment de disperare, Chavel promite să doneze întreaga sa avere oricui ar fi dispus să îl înlocuiască. În mod surprinzător, unul dintre deţinuţi este de acord să intre în posesia proprietăţilor avocatului şi să-şi sacrifice viaţa lăsând prin testament averea rudelor sale.

Deşi e construit pe niste fundamente care ar putea alcătui un veritabil experiment mental, cum sunt acelea antrenate adesea în teoria alegerii raţionale sau în explorarea dilemelor etice, romanul lui Greene devine mai interesant în a doua parte, care explorează consecinţele dificile şi imprevizibile ale optiunii avocatului. Într-o lume postbelică cenuşie, în care oamenii caută să-şi refacă rănile de după un conflict îndelungat, o perioadă de lipsuri, instabilitate, în care cerşetorii şi vagabonzii bat drumurile Franţei eliberate în lung şi în lat, o perioadă în care se simte pregnant suspiciunea de colaboraţionism cu regimul nazist, Chavel, proaspăt ieşit din închisoare, rămas fără avere, într-o situaţie financiară destul de nefericită (dar… în viaţă) alege să îşi viziteze fostul domiciliu pe care l-a donat în închisoare. Aici le întâlneşte pe sora şi mama colegului său de celulă. În vreme ce mama nu se poate îmăca cu gândul că fiul ei e mort, sora, Therese îl aşteaptă pe cel care ştie că i-a sacrificat fratele în închisoare. De aici se naşte o situaţie tensionată şi inedită, atâta timp cât Chavel nu îşi dezvăluie adevărata identitate şi se angajează să le ajute pe cele două femei. Practic protagonistul are senzaţia uneori că trăieşte simultan două vieţi: viaţa reală, a celui ascuns sub pseudonim, bântuit de o posibilă vinovăţie, descurajat să spună adevărul de teama urii intense pe care Therese i-o împărtăşeşte mereu când vine vorba de avocatul din celulă şi viaţa posibilă (o imitaţie a unui viitor pe care Chavel îl visa): desfăşurând o rutină domestică, în compania unei femei atrăgătoare, liber şi teafăr, ca şi când trecutul plini de orori nici nu ar fi existat. Lucrurile se complică şi mai mult în momentul în care la uşa celor două femei apare un alt personaj care susţine că ar fi… chiar avocatul care a stat în celulă cu fratele lui Therese. Este practic momentul culminant care va amorsa prăbuşirea dar şi şansa la izbăvire a lui Chavel, în câteva pagini care îl vor ţine pe cititor cu sufletul la gură.

Romanul lui Graham Greene e proiectat în zona moralităţii gri, în zona unde cu greu poţi face judecăţi facile pentru a stabili cine e eroul şi cine e antieroul, cine a procedat greşit şi cine a procedat corect. Există vreun drept de a-ţi rascumpăra propria viaţă? Situaţiile limită actualizează atât potenţialul virtuos dar şi cel al celor mai dezgustătoare slăbiciuni? Ce înseamnă un joc al identităţilor? Iată doar câteva dintre întrebările cu miză pe care le ridică povestea din Al zecelea om. În fond, acesta este farmecul greu de egalat al lui Graham Greene: capacitatea de a aduce laolaltă elemente cinematice, situaţii inteligent proiectate, în contexte limită, generatoare de imprevizibil, de suspans şi mizele existenţiale şi filosofice. Cu alte cuvinte, e vorba de reuşita memorabilă de a reconcilia spectaculosul şi provocarea etică sub aceeaşi cupolă narativă.

Va asteptam impresiile voastre despre acest roman, VINERI, 18.03.2016, la Clubul de Lectura de la Libraria St O Iosif Brasov, incepand cu ora 18!

AL ZECELEA OM – Graham Greene – Editura Litera, 2015

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

 

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *