Fidelitati

10/04/2016

fidelitatiAm avut o surpriză plăcută, citind romanul lui Diane Brasseur: o explorare psihologică a bărbatului indfidel, proiectată din perspectiva unei femei. Când vine vorba de infidelitate e prea puţin probabil ca deznodământul încurcăturii amoroase să fie unul pozitiv: unul dintre polii trioului amoros rămâne rănit, părăsit, în vreme ce celălalt pol riscă să poarte povara unei vinovăţii şi a unei suspiciuni perpetue la adresa partenerului a cărui relaţie rămâne întemeiată pe un posibil act de trădare.

În romanul lui Diane Brasseur, torţionarul, adică infidelul, devine el însuşi o victimă tragică a propriilor tendinţe contradictorii. Personajul narator, din perspectiva căruia se relatează povestea îşi împarte viaţa între Paris şi Marsilia sau mai degrabă îşi separă vieţile dintre cele două oraşe ale Hexagonului. La Paris trăieşte cu soţia şi fiica sa o viaţă de familie care pare să fie suficientă. Există repere solide, intime particulare în relaţia cu nevasta lui, repere fără rival,  care nu se pot cristaliza decât după ani de zile de căsnicie, iar protagonistul îşi iubeşte consoarta tocmai pentru acele lucruri mărunte de nesubstituit (de la felul în care o imită pe fiica lui, la aromele fine şi discrete pe care pielea ei le emană). Cu toate acestea, bărbatul trecut de 50 de ani, obişnuit să valorifice oportunităţile extraconjugale de ani de zile, trăieşte experienţe satisfăcătoare şi alături de Alix, amanta din Marsilia. Motivaţiile protagonistului  nu sunt originale sau subtile, devine pe undeva clar, din textul romanului că e vorba de o libertate şi o plăcere erotică la care protagonistul nu a conceput să renunţe odată cu întemeierea căsniciei. Doar că infidelitatea sa devine transparentă şi apăsătoare, în momentul în care îşi dezvăluie bidimensionalitatea, în momentul în care naratorul trăieşte cu senzaţia că trădează, la fiecare întâlnire, din Paris sau din Marsilia, cealaltă prezenţă feminină din viaţa sa (pentru el infidelitatea, mai ales după 40 de ani nu livrează o senzaţie de întinerire necesară bărbatului aflat la criza vârstei de mijloc, ci mai degrabă dă impresia securizantă a unei a doua alegeri posibile, o lume posibilă de refugiu în faţa dificultăţilor şi rutinei casnice ameninţătoare).  Relaţia cu Alix se prelungeşte pe termen nedeterminat: amanta e tânără, frumoasă, insaţiabilă cu un trup obsesiv şi pare mai mult decât o aventură pasageră. În acest moment protagonistul pare să devină conştient că paralelismul între cele două existenţe ale sale, între Paris şi Marsilia îşi are limitele sale, atâta timp cât cele două lumi în care trăieşte se intersectează permanent în mintea sa.

Naratorul devine torturat de propria sa fantezie, conştient în acelaşi timp de vârsta pe care o are: îşi imaginează un rival mai tânăr care ar vrea să intre în graţiile lui Alix (un rival elegant, fără verighetă pentru care totul e simplu), proiectează aşteptările amantei (orizontul unei noi familii şi a copiilor), experimentează un dublu dialog la întâlnirile cu Alix (în fiecare conversaţie par să stea la pândă întrebări precum: când o laşi? În ce fel o mai minţi?), îşi imaginează durerea pe care o va trăi când propria sa fiică se va îndrăgosti mai târziu de un bărbat căsătorit sau când soţia îi va găsi mesajele din telefon. Ambele relaţii sunt la fel de serioase pentru personajul principal: legătura sa aventuroasă de la Marsilia capătă reliefuri casnice, pe măsură ce bărbatul ajunge să umple frigiderul, să repare etajerele, să ducă gunoiul şi să-şi extindă spaţiul personal în locuinţa lui Alix. Tocmai în baza acestei asumări incompatibile a unei duble existenţe serioase, lucrurile devin insuportabile pentru protagonist (în fond, ne putem întreba, alături de personajul masculin, dacă infidelitatea suportă anumite grade, la fel ca o contravenţie din codul rutier?). Întreaga poveste a lui  Diane Brasseur pregăteşte practic scena pentru decizia de viaţă pe care protagonistul va trebui să o facă în cele din urmă.

Romanul lui Diane Brasseur pune în scenă paradoxul iubirii contemporane de care vorbea şi Pascal Bruckner: tensiunea dintre dorinţa de a valorifica la maxim libertatea de alegere, apetitul pentru noutate, senzaţii tari, respectiv visul certitudinii unei iubiri eterne, monogame, care se armonizează de la sine, pe parcurs. Rezultatul: o poveste sensibilă, dureros de actuală, în care facila condamnare morală e înlocuită de o invitaţie, nelipsită de umor, la empatie.

FIDELITĂȚI Diane Brasseur – Editura Nemira, 2016

Cartea poate fi comandata online pe www.libris.ro.

 

 

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *