clanulÎn urmă cu trei ani de zile, descopeream primul roman semnat de Joel Dicker, tradus în românește la Editura Trei, un bestseller recompensat cu un premiu prestigios și de către Academia Franceză, o poveste polițistă cu substrat psihologic, desfășurată pe mai multe planuri, multifațetat și plin de mister, suspans dar și de subtilități în ceea ce privește explorarea raportului dintre scriitor și public, dintre realitate și ficțiune. L-am regăsit pe Joel Dicker într-o nouă traducere, tot la Editura Trei, în romanul ales pentru ediția din luna august a Clubului de Lectură.

Primul roman al scriitorului francez pe care l-am citit, Adevărul despre cazul Harry Quebert mi-a lăsat o puternică impresie despre autor, cum că acesta ar fi un scamator sau mai degrabă un soi de matematician al construcției narative prin reușita lui de a suprapune mai multe planuri și de a împleti firele narative pe parcursul a 700 de pagini, etanșeizând perfect suspansul, modulând inspirat ritmul narațiunii, jonglând cu mai multe registre stilistice și moduri de expunere. Inteligența și capacitatea de a alcătui un puzzle elaborat, a cărui reconstrucție e o provocare plăcută pentru cititor se regăsește și în povestea din Cartea clanului din  Baltimore, o poveste enigmatică de familie dar și un roman inițiatic, întins pe mai bine de 20 de ani.

E povestea familiei Goldman: Goldmanii din Montclair, cuplul aparent modest alcătuit dintr-un inginer și o vânzătoare, al cărui fiu, Marcus, din perspectiva căruia sunt relatate întâmplările, adoră să-și petreacă timpul în compania unchiului său și a familiei acestuia din Baltimore. Saul Goldman (unul dintre Goldmanii din Baltimore), un avocat de succes, căsătorit cu un medic oncolog  pare a fi perfecțiunea întruchipată: are o carieră prestigioasă, o familie fericită și împlinită, o avere incomensurabilă care îi permite să se bucure de un lux de invidiat. Cei doi băieți ai săi, Woody și Hillel leagă o prietenie durabilă alături de Marcus, care profită de orice ocazie pentru a ajunge în Baltimore și a trăi aventurile copilăriei și adolescenței alături de verii săi. Întâlnirea cu Alexandra, fiica unui profesor de la o universitate americană (un profesor care va avea un impact durabil asupra viitorului celor trei băieți) pare să fie momentul de turnură în destinul Goldmanilor, cu consecințe pe care aceștia nu le vor anticipa în următorii 10 ani dar care vor  conduce la fragmentarea unității și la spargerea aparentului balon de săpun în care trăiesc. Cei trei băieți par să se completeze bine, să se echilibreze reciproc: Hillel este băiatul firav, inteligent, cu capacități înnăscute de lider dar care e agresat sistematic la școală de colegii săi și de profesorii cu vederi înguste. Apariția lui Woody, ca fiu adoptiv al lui Saul, în viața Goldmanilor aduce un beneficiu nesperat: Woody provine dintr-o familie modestă, e foarte înzestrat fizic, animat de generozitate și recunoștință față de toți cei care îi apreciază potențialul, dar suferă de teama de a fi abandonat. Marcus este, aparent, personajul cel mai obișnuit, fără vreo calitate remarcabilă, el este mai degrabă eternul visător, cel care simte că nu aparține pe deplin acestui univers închegat prosper, autosuficient. Doar că intrarea Alexandrei în viața băieților și deciziile lor ulterioare vor conduce viața Goldmanilor pe un traseu abrupt, un traseu care gravitează în jurul a ceea ce Marcus va numi mai târziu, Drama, evenimentele  care vor scoate la iveală secretele și vulnerabilitățile familiei Goldman, momentul care va marca confruntarea cu adevărul pentru personajele principale și va pregăti acea lecție a acceptării de sine în cunoștință de cauză, a identificării imperfecțiunilor omenești în tabloul de altfel perfect proiectat atâția ani de zile.

Romanul lui Joel Dicker propune, dincolo de o poveste de familia și de maturizare, o explorare a obsesiei comparației, a sentimentului de inadecvare universal identificabil în toți, ca marcă a umanului, indiferent de condiția socială. În spatele aparențelor de invidiat, familia Goldman e măcinată de rivalități, orgolii și vulnerabilități care vor amorsa lent, din culise, prăbușirea aparent inexplicabilă ulterioară a celor mai străluciți membri ai acesteia. Deși Marcus realizează târziu acest fapt, toate personajele trăiesc cu o fantezie a perfecțiunii celorlalți, căutând, prin diverse strategii să își compenseze propriile neajunsuri pentru a-și afla locul printre cei în raport cu care se simt inegali. Modelul perfecțiunii, capabil să inspire dar și să distrugă în același timp, lupta cu propriile așteptări și reprezentări asupra lumii, sentimentul responsabilității pentru propria fericire, virtuțile și fragilitatea visului american, puterea și impactul ficțiunii, capacitate acesteia de a compensa, în eternitate, greșelile din viață, iată doar câteva repere tematice pe care le propune această nouă poveste a lui Joel Dicker, un nou puzzle narativ elaborat care îi va captiva pe cititori.

Vă așteptăm impresiile voastre la o nouă ediție a Clubului de Lectură de la Librăria Șt.O.Iosif Brașov, VINERI, 26.08.2016, începând cu ora 18.

CARTEA CLANULUI DIN BALTIMORE– Joel Dicker, Editura Trei, 2016

Recenzie realizată de Sever Gulea.

Un răspuns

  1. Pingback: Recomandările zilei - 25 august

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *