Sunteți curioși să aflați cum arată biblioteca unui scriitor? Câte volume conține? Care este cartea, din biblioteca personală pe care o îndrăgeşte cel mai mult? Sunteți curioși să aflați ce cărți și-au propus scriitorii români să citească în perioada următoare? Vă doriți să aveți în biblioteca proprie cărți cu autograful autorului?
Începând din 01.02.2013, Libris propune proiectul Lumea cărților din perspectiva scriitorului, proiect care aduce mai aproape de public cei mai importanți scriitori români ai momentului. În luna DECEMBRIE din 2016, scriitorul care își dezvăluie relatia sa cu lectura si biblioteca personală este… DANIELA ANDREESCU!
LIBRIS.RO:Așa cum ne-ați amintit la lansarea volumului Conversații cu tine ați început să vă dedicați coachingului la o vârstă la care probabil prea puțini își mai pun problema unor schimbări radicale. Ce v-a determinat să faceți un pas curajos? Cum au reacționat cei din jurul dumneavoastră la decizia pe care ați luat-o? V-ați lovit de prejudecăți?
DANIELA ANDREESCU: Decizia de a lăsa în urmă confortul este, cred, mai curajoasă decât schimbarea meseriei la o vârstă matură şi intrarea pe un nou făgaş profesional. Reacţiile celor din jurul meu au fost de multe feluri, de la incredulitatea colegilor şi uimirea prietenilor, la susţinerea primită din partea celor apropiaţi. Nu-mi amintesc decât bucuria celor din jur că „cineva” are curajul de a merge mai departe în alt fel decât era comod, obişnuit şi asigurator. Nu cred că ştiu cum e să te „loveşti” de prejudecăţi… Ştiu că aveam aspiraţii care mă ghidau, dorinţe pe care intenţionam să le îndeplinesc şi un entuziasm ferm. Prejudecăţile sunt puncte de vedere, păreri, convingeri, care au acelaşi drept de a exista precum propriile mele opinii.
LIBRIS.RO: Sunt atât de multe strategii teoretizate și practicate în managementul comunicării și al relațiilor interpersonale. Cum și de ce ați ales metoda ESPERE?
DANIELA ANDREESCU: Dintre toate teoriile şi practicile despre îmbunătăţirea comunicării şi relaţiilor interpersonale pe care le-am studiat, Metoda ESPERE, elaborată de sociopsihologul Jacques Salomé, mi-a părut cea mai radicală în a conduce către schimbări pozitive, în acelaşi timp naturale, autentice şi durabile. De aceea am ales formarea în acea pedagogie a comunicării, fără a exclude alte formări, de exemplu cea în coaching. Atât în lucrul personal, cât şi în programele de dezvoltare personală pe care le-am creat şi le susţin, includ elemente din numeroase alte metode, de exemplu din Analiza Tranzacţională, Eneagramă, vizualizarea creativă sau practicile meditative tradiționale.
LIBRIS.RO: Credeți că putem vorbi de o inflație a cărților, a metodelor dedicate dezvoltării personală în România? Credeți că există o retorică mult prea facilă și simplificatoare când vine vorba de rețete de succes în viață și în afaceri pe care e greu să o luăm în serios? S-a banalizat conceptul de dezvoltare personală?
DANIELA ANDREESCU: Într-adevăr, există o largă ofertă de cărţi şi de metode care promit schimbări rapide şi succes în toate cele. Şi nu numai în România, ci în multe dintre ţările occidentale. Din perspectiva mea, nu retorica şi simplificările sunt o problemă, ci imaturitatea pieţei şi lipsa exerciţiului gândirii critice astfel încât consumatorul să poată discerne ce este cu adevărat folositor pentru creşterea personală. Ce cred că avem de luat în serios, dar cu îngăduinţă şi relaxare, este propria viaţă. Conceptul de dezvoltare personală s-a deformat într-un fel care pe mulţi îi descurajează să se apropie de demersurile care i-ar putea susţine înspre o creştere autentică şi o calitate mai bună a vieţii.
LIBRIS.RO: Metoda ESPERE pe care o propuneți se bazează pe o formă de comunicare în care ne angajăm conștienți de noi înșine și dorințele noastre, în care ne asumăm responsabilitatea pentru mesajele pe care le transmitem. E un model care ridică dificultăți suplimentare la noi în țară, dată fiind mitologica noastră tendință de a evita asumarea responsabilității?
DANIELA ANDREESCU: A comunica într-un mod conştient, asumându-ne responsabilitatea, nu doar pentru mesajele pe care le transmitem, ci şi pentru cum reacţionăm la ceea ce primim de la celălalt, a ne asuma faptul că suntem integral „autori” a ceea ce gândim, simţim, spunem şi facem, a ne asuma propria viaţă, este o dificultate general umană. Nu cred că în România, prin comparaţie cu alte ţări, ar exista dificultăţi suplimentare, ci, poate, mai puţină tenacitate şi încredere sănătoasă. Nu doar Metoda ESPERE poate fi de ajutor pentru o viaţă relaţională mai bună, ci şi multe alte abordări, de exemplu cele care ţin de paradigma de coaching sau de practica mindfulness.
LIBRIS.RO: În volumul Acvariul din Ocean ne propuneți o abordare practică a mindfulness ca metodă ce poate fi folosită în viața de zi cu zi. Care este diferența dintre dezvoltare personală și mindfulness?
DANIELA ANDREESCU: Mindfulness, termen adesea tradus în limba română prin „prezenţă conştientă”, deşi acesta nu redă nici pe departe bogăţia conceptului originar, este uneori privit ca o stare psihologică, alteori ca o tehnică de antrenament al atenţiei, ori o metodă de dezvoltare personală şi de transformare spirituală. Volumul pe care l-aţi menţionat are ca subtitlu „Mindfulness ca stil de viaţă”. Aceasta pentru că trăirea activă, intenţionată, în viaţa de fiecare zi, a principiilor care stau la baza practicii mindfulness schimbă într-un mod fundamental relaţionarea cu sine şi cu ceilalţi, felul în care percepem lumea. Unul dintre subcapitolele cărţii este dedicat chiar acestei relaţii de complementaritate și de interdependenţă dintre mindfulness şi dezvoltarea umană. Pe scurt, extinderea gradului de conștiență este o premisă a creșterii personale dincolo de condiționările biologice și de îngrădirile socioculturale limitative.
LIBRIS.RO: Aveți o activitate artistică bogată, atât literară cât și plastică. De ce considerați picturile, meditația vizuală importante în procesul de dezvoltare personală? Pentru dumneavoastră acestea sunt mai degrabă un hobby sau un alt limbaj în dezvoltarea personală care poate fi mai convingător decât limbajul scris sau vorbit? Cum putem folosi imaginile în călătoria autocunoașterii?
DANIELA ANDREESCU: Singurul meu „hobby” este cunoaşterea şi înţelegerea minţii umane şi a lumii, atât cât este posibil pentru mine, ca om obişnuit. Activităţile artistice şi cele care ţin de cursurile şi programele pe care le propun, sunt modalităţi prin care încerc să fac acest lucru, oferind în acelaşi timp susţinere celor cu aspiraţii similare. Cele şase cărţi scrise până acum, alături de picturile şi de meditaţiile vizuale create, sunt instrumente care favorizează, cred, o călătorie cu mai puţin efort şi cu mai multă seninătate către un grad mai mare de conştiență şi de libertate interioară.
Pictura şi poezia sunt prin excelenţă limbajul conştienţei. Prin intermediul lor sunt accesate straturi interioare mai profunde, ceva mai puţin înceţoşate de educaţia convenţională, mai puţin tulburate de convenţii. Cărţile care conţin acest tip de demers, adesea ludic, cum sunt Sub Pomul de scorţişoară şi Cum traversezi un curcubeu, conțin câte un ghid de lectură care îndrumă cititorul în experienţa folosirii imaginilor şi cuvintelor în contextul autocunoașterii. Mesajul principal pe care încerc să-l transmit, dar de care nu vreau să conving pe cineva, este, cred, simplu: Cunoaşterea de sine înseamnă re-cunoaşterea libertăţii.
LIBRIS.RO: Cât de importantă credeți că este întâlnirea cu un mentor, în dezvoltarea personală? Poate o carte să joace rolul unei călăuze suficiente sau este necesară raportarea la un maestru în carne și oase?
DANIELA ANDREESCU: Cred că cel mai important este să conştientizăm de ce ne dorim un demers de dezvoltare personală, încotro vrem să ne îndreptăm, care ar fi resursele şi mijloacele optime pentru a ne uşura călătoria. Pentru a ne susţine efortul pe parcurs, este necesar să fim cu adevărat sătui de nemulţumire, de plângere, de suferinţă inutilă, nu doar să căutăm „ceva”. O carte poate fi declanşatorul înţelegerii tuturor acestor lucruri şi o călăuză suficientă, atunci când ne asumăm autonomia personală şi nu ne temem să ne simţim responsabili. Cred că un demers de dezvoltare personală autentică, pe direcţia schimbărilor pozitive şi nu cea a perfecționării autoamăgirilor, este favorizat de însoţirea unui profesionist în domeniu. Revin însă asupra ideii că atâta vreme cât nu alegem şi nu ne asumăm noi înşine direcţia, puţin probabil să întâlnim profesorul, mentorul sau „maestrul” potrivit. Pe de altă parte, atunci când omul nu ştie încotro de îndreaptă, oricine este potrivit să-l îndrume.
LIBRIS.RO: Cum arată biblioteca dumneavoastră? Câte volume conține? Care este cartea din biblioteca dumneavoastră pe care o îndrăgiți cel mai mult?
DANIELA ANDREESCU: Acum vreo zece ani, casa era ticsită de cărţi. Am donat o foarte mare parte, deşi nu mi-a fost deloc uşor să renunţ la ataşamentul de cărţile care m-au format, de cele pe care le-am îndrăgit la un moment dat, de volumele familiare din casa părintească, unde până şi podul era plin de rafturi cu cărţi. Am păstrat cărţi de care cred că aş putea avea nevoie în lucrul cu oamenii şi pentru a continua propria învăţare pe direcţia aleasă. Nu am vreo carte pe care s-o îndrăgesc mai mult decât pe altele. Ce aştept cu entuziasm este să văd în cutia poştală numere noi din revista New Scientist.
LIBRIS.RO: Ce vă place să citiți? Ce v-ați propus să citiți în perioada imediat următoare ?
DANIELA ANDREESCU: Probabil că odată cu maturizarea, scade plăcerea pentru ficţiune şi creşte interesul pentru realitate. Mă bucură cărţile în care este studiată viaţa prin prisma ştiinţelor cognitive, citesc cu mare plăcere studii interdisciplinare din domeniul neuroştiinţelor.
Prima datorie de lectură este cartea lansată recent la Gaudeamus, Cum gătim realitatea. Reţetar pentru oameni sceptici. E o datorie, pentru că experienţă scrierii este diferită de trăirea lecturii din rolul de cititor. Sunt curioasă ce s-a schimbat între timp în gândirea mea, dacă lucrurile pe care le-am scris în acel volum îmi vor părea în continuare „corecte”. O carte pe care o voi reciti curând este Mindfulness şi neurobiologie, de Daniel Siegel, recent apărută în română la Editura Herald.
LIBRIS.RO: Ce volume recomandați cititorilor care caută să facă primii pași spre transformarea personală ?
DANIELA ANDREESCU: Recomandarea ar fi nu o carte, ci o foaie de hârtie pe care să-şi povestească lor înşişi încotro vor să se îndrepte, ce şi în ce vor să transforme şi, mai ales, de ce. Am totală încredere în capacitatea fiecărui om de a fi onest cu el însuşi astfel încât să descopere, liber, cum îşi asumă să-şi construiască „viitorul Eu” pe baza valorilor pe care tot el, şi tot liber, vrea să le manifeste în această viaţă.
LIBRIS.RO: Cu ce volum pe care l-ați semnat ar fi mai potrivit să înceapă un cititor care nu vă cunoaște activitatea, pentru a se familiariza cu metoda pe care o propuneți?
DANIELA ANDREESCU: Ceea ce propun nu este o „metodă” gata fabricată, bună la toate şi pentru toţi, oricând şi oricum. Ceea ce ofer prin cursurile şi în cărţile mele este un instrumentar, din care omul să aleagă ceea ce crede şi simte că i se potriveşte în etapa de viaţă în care se află, împreună cu „instrucţiuni de folosire”, pentru cei care vor să exploreze şi să verifice pentru sine dacă acele lucruri le sunt sau nu folositoare. Poate cel mai simpatic volum pe care l-am scris până acum este Cum gătim realitatea. Cred că este suficient de simplu şi de complex în acelaşi timp pentru a trezi gustul pentru reflecţie sau a favoriza momente de conştientizare, pentru a pune la îndemână instrumente de lucru oamenilor cu înclinaţii spre concret şi practic, sau a oferi clipe meditative celor care preferă registrul imaginativ.
LIBRIS.RO: Care sunt proiectele editoriale pe care le pregătiți în perioada următoare?
DANIELA ANDREESCU: Vara trecută am pictat o serie de tablouri care îşi aşteaptă cuvintele însoţitoare. Împreună vor construi, probabil, o nouă carte. Nu ştiu când. Pentru mine, pictura şi scrierea sunt forme pe care le ia viaţa. Iar viaţa… ne ia pe nepregătite.
Interviu realizat de Sever Gulea, pentru www.libris.ro.
2 răspunsuri
mi a placut interviul. Are echilibru,
bun simt, se raporteaza la un auditoriu divers, dat de individualitati. Autoarea nu se lauda si nu vinde iluzii.
Cum poate fi contactata?
Multumesc!