Proiectia lunii ianuarie – Morometii

09/01/2017

Povestea unei familii cu care timpul nu a mai avut răbdare

În contextul zilelor noastre, numele județului Teleorman (nume derivat din limba turcă și însemnând „pădurea nebună”) este menționat aproape exclusiv ca fiind un loc defavorizat ce colcăie de sărăcie, lenevie și corupție. Nu știu cât de adevărate sunt acest afirmații, lansate sub formă de atac de către presă și social-media, însă știu că lucrurile nu au fost tot timpul astfel. În perioada interbelică, județul Teleorman a fost grânarul țării și era foarte bine văzut în contextul unui stat agrar. În ceea ce privește cultura, acest județ din Bărăgan a dat țării pe următorii: Marin Preda, Constantin Noica, Zaharia Stancu, Gala Galaction, Miron Radu Paraschivescu și Constantin Bălăceanu-Stolnici. În muzică, Teleormanul a contribuit cu Liviu Vasilică și Floarea Calotă. În ciuda valului actual de antipatie legat de numele său, despre Teleorman s-au scris cărți, s-au cântat cântece și s-au făcut filme. Poate cea mai reprezentativă și cu siguranță cea mai cunoscută operă de artă în acest sens îi aparține lui Marin Preda și poartă numele de „Moromeții”. „Moromeții” este unul din romanele de căpătai ale literaturii românești fiind totodată printre primele scrieri din genul realist-social din țara noastră. Așa cum romanul „Ion” este esențial în portretizarea vieții la țară din ținutul Transilvaniei, același lucru se poate spune și despre „Moromeții”. Este o cronică fidelă și credibilă a vieții rurale din Câmpia Română. Romanul lui Marin Preda a apărut în 1955, iar în 1988 regizorul Stere Gulea a transpus scrierea pe marele ecran dând naștere unei bijuterii cinematografice. Filmul „Morometii” este considerat cea mai bună adaptare cinematografică a unei opere literare din țara noastră și totodată unul din cele mai bune filme românești ale tuturor timpurilor.

 

cinemateca st o iosif

                Moromeţii un film de Stere Gulea

 

Așadar, ne aflăm în România interbelică, cu puțin înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Locația: Câmpia Română, mai precis satul Siliștea-Gumești, localizat în nordul județului Teleorman, aproape de granița cu județul Argeș. În acest sat își duce traiul Ilie Moromete (Victor Rebengiuc) și familia sa. Toate lucrurile par să meargă așa cum au mers dintotdeauna iar timpul pare încă să aibă răbdare. Familia Moromete compusă din 8 membrii (tatăl, mama, patru băieți și două fete), își duce cu greu traiul de pe o zi pe alta încercând din răsputeri să trăiască din agricultură și să nu fie nevoită să vândă din pământ. Însă vremurile tulburi le amenință existența; pământul nu mai dă roade așa cum dădea odinioară iar prețul grâului este în scădere. Aceste lucruri nu par însă să-l deranjeze prea tare pe Ilie, care continuă să facă ce a făcut dintotdeauna: să bea tutun, să tragă chiulul pe cât se poate de la muncă, să înșele pe cât poate perceptorii de taxe și mai ales să discute politică cu consătenii săi la fierăria lui Iocan. În realitate însă, Moromete are mai multe probleme decât lasă să pară. Pe plan social, imposibilitatea de a-și plăti taxele îl îngrijorează teribil nevrând să-și vândă din pământ pentru ca acesta să rămână intact spre a fi dat mai departe copiilor. Pe plan familial, cei trei băieți ai săi mai mari (proveniți dintr-o căsătorie anterioară) se simt nedreptățiți în familie și plănuiesc o răzbunare dureroasă împotriva tatălui lor și mamei vitrege. Băiatul său cel mai mic suferind de friguri, Nicolae, are foarte mult potențial intelectual însă nu este lăsat să meargă la școală, tatăl său considerând că locul unui țăran este la muncă și nu printre cărți. Ilie Moromete nu ia cele mai bune decizii legate de viața sa și a familiei sale însă tocmai acest lucru îl face uman. Inteligența sa nativă este remarcabilă – este printre puținii din sat care știe să citească și care înțelege fenomenele politice ce bântuie țara – însă imperfecțiunile sale îl transformă într-unul din cele mai carismatice personaje ale marelui ecran. Filmul, ca și cartea, nu îl judecă pe Ilie Moromete ci îl prezintă pur și simplu spre a fi judecat de fiecare în parte.

 

Regizorul Stere Gulea a mai făcut filme și înainte și după acesta, însă niciunul nu s-a ridicat la nivelul adaptării sale după Marin Preda. În rolul lui Nicolae avem un actor neprofesionist, un copil din satele Bărăganului ce s-a prezentat la audiții. În rolul Ilincăi (fata cea mare) o avem pe Emilia Popescu în singurul ei rol de film. În rolul savurosului Cocoșilă îl avem pe Mitica Popescu, în rolul avenitului Bălosu îl avem pe Dorel Vișan iar în rolul încrâncenatului Țugurlan îl avem pe Florin Zamfirescu. În rolul lui Ilie Moromete îl avem bineînțeles pe Victor Rebengiuc, deși alegerea inițială a producătorilor a fost Gheorghe Dinică. Nu știm cum s-ar fi descurcat Dinică, care a refuzat rolul de teamă, în pielea lui Moromete (unii zic că mai bine alții că mai prost) însă știm că numele lui Rebengiuc se confundă și astăzi cu acest rol.

Vă așteptăm așadar vineri, 13 ianuarie, la ora 20:00, la librăria Șt. O. Iosif pentru prima proiecție a anului: „Moromeții”. Intrarea este liberă!

Articol realizat de Horia Nilescu.

One Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *