O initiere in misterele Istanbulului de alta data… la Clubul de Lectura

29/01/2017

Fiecare  început de an ne amintește de continuitatea unuia dintre cele îndrăgite proiecte pe care le derulăm, de 6 ani de zile, la Librăria Șt.O.Iosif Brașov. E vorba de proiectul care s-a potrivit ca o mănușă pe noul design al librăriei renovate în anul 2010, e vorba de proiectul care subliniază dimensiunea socială a cititului, care apropie, prin dialog,  cititori de toate vârstele, e vorba de proiectul care dă glas experiențelor de lectură solitare și le amplifică, le îmbogățește prin discuții într-un cadru informal. CLUBUL DE LECTURĂ de la Librăria Șt.O.Iosif este deschis și în 2017, prin  edițiile sale lunare tuturor celor care savurează lecturile, taifasurile și stările de spirit prilejuite de o carte bună, un ceai aromat și suficientă curiozitate.

La ediția din luna ianuarie a Clubului de Lectură din Salonul Șt.O.Iosif am discutat despre romanul plin de imaginație  al îndrăgitei scriitoare de origine turcă, ELIF SHAFAK, tradus și publicat în limba română de Editura Polirom: UCENICUL ARHITECTULUI.

lectura librarie

Clubul de Lectură din Salonul Șt.O.Iosif

Am deschis evenimentul amintind că, deși nu am mai citit nicio altă poveste de Elif Shafak, această incursiune în Istanbulul din vremea lui Soliman Magnificul a fost o experiență uluitoare. Joaca cu ficțiunea și istoria, faptul că autoarea construiește un triplu bildungsroman în care și cititorul este unul dintre cei care urmează să fie inițiați, faptul că oferă o panoramă de epocă fără pretenții de fidelitate în litera istorică, ci mai degrabă în spiritul epocii, de o varietate impresionantă ce reunește și elemente inedite, faptul că oferă metafore etice inspirate de formele arhitecturale, toate acestea au fost elementele care m-au făcut să îndrăgesc UCENICUL ARHITECTULUI.

Pentru alți  cititori care au parcurs și alte romane semnate de Elif Shafak, romanul pus în discuție nu s-a mai ridicat la înălțimea experiențelor de lectură anterioare (mai ales după standardul înalt stabilit de Cele 40 de legi ale iubirii), a avut un caracter prea liniar, dar a reușit, cu toate acestea să ofere o imersiune convingătoare în lumea otomană.

Alți cititori au remarcat faptul că protagonistul, Jahan, cel care se află într-o călătorie inițiatică, personală și profesională, nu are o libertate autentică de alegere în epoca și în orașul în care trăiește. Aparentele sale decizii sunt de fapt călăuzite și pecetluite de forțe pe care le descoperă la finalul poveștii.

Unii cititori au observat că există oarecare inadvertențe istorice în poveste și că protagonistul asociază o serie neobișnuită de trăsături (e și hoț dar e și un viitor arhitect talentat) dar că experiența de lectură nu ar fi afectată neapărat de aceste lucruri, dacă cititorul accepta pariul ficțiunii.

Horia Nilescu, un cititor care nu gustă cărțile semnate de contemporan despre epoci istorice îndepărtate, a ales totuși să parieze pe ficțiune și a savurat romanul lui Elif Shafak, poate și pentru că este fascinat de spațiul turc, de atmosfera balcanică, felliniană, a circului, a ludicului.

Între cănile cu ceai aburind, discutând despre condiția femeii și a bărbatului în perioada Imperiului Otoman, despre divesitatea din sânul lumii islamice, uneori puțin transparentă lumilor europene, discutând despre felul în care perspectivele modelează imaginea unei culturi (iar în cazul romanului lui Elif Shafak avem o perspectivă din interior), am încheiat prima ediție promițătoare a Clubului de Lectură de la Librăria Șt.O.Iosif Brașov. Ne revedem la finalul lunii februarie!

Articol realizat de Sever Gulea.

 

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *