Parada de Paste – Richard Yates

18/04/2017
Parada de Paste - Richard Yates

Parada de Paște – Richard Yates

După interesantul roman Revolutionary Road, ecranizat în pelicula recompensată și cu nominalizări la Premiile Oscar în 2008, un portret de culise al problemelor familiștilor impenetrabili ai anilor 50, a apărut traducerea în limba română a unei alte povești semnate de Richard Yates: PARADA DE PAȘTE, în colecțiea Clasici Moderni a Editurii Litera.

De data aceasta este vorba de o poveste centrată pe evoluția a două personaje feminine în perioada  uneia  dintre cele mai tumultoase tranziții sociale americane, din anii celui de-Al Doilea Război Mondial și până după perioada Războiului din Vietnam. E vorba de un interval de timp generos, dens în evenimente și în transformări de mentalități care se vor oglindi în destinul lui Sarah și Emily. Născute într-o familie destrămată, cu o mamă care își schimbă mereu domiciliul, încercând să păstreze aparențele unei respectabilități și demnități, Sarah și Emily sunt nedespărțite până la vârsta adolescenței.

Sarah este fiica mai mare, expusă unui episod de violență domestică tabu, a cărei unică dorință de împlinire existențială pare să fie, în tradiția anilor postbelici, mariajul. După câteva întâlniri cu băieți, mai mult sau mai puțin eșuate, Sarah se căsătorește de tânără cu Tony, un băiar simplu dar descurcăreț. După ce se mută la o căsuță din provincie, Sarah pare să își asume un destin domestic, împreună cu numeroșii copii pe care îi va aduce pe lume, imun parcă la trecerea timpului și la schimbările care marchează societatea americană. Pe de altă parte Emily, primul membru din familia ei care ajunge la universitate trăiește o viață mai densă în evenimente și frământări, maturizându-se și înstrăinându-se de originile sale. În mediile intelectuale academice în care ajunge, Emily  se simte la început stingheră, studiind limba engleză, pe de altă parte pentru prima oară simte că devine superioară intelectual și social față de mama ei și sora mai mare.

Departe de a se statornici într-o  căsnicie facilă și confortabilă, Emily va avea parte de relații problematice cu bărbați cu profil variat: de la un bisexual viril cu aspect de pictor boem, viguros, la un asistent universitar cultivat, impotent , la un student la Drept, simpatizant comunist (care o părăsește pentru că Emily se dovedește a fi impură ideologic), la un baterist de jazz infidel. Optând pentru joburi ocazionale, trecând de la librărie la copywriting, Emily pare a fi într-o oarecare derivă, într-o căutare pe care nu mai speră să o încheie vreodată. Căsnicia ei cu asistentul universitar eșuează (iar fostul soț o vede drept o proiecție a propriei sale neputințe) și după ea urmează legături mai mult sau mai puțin toxice cu bărbați dezechilibrați, capabili să livreze fragmente de fericire, atunci când nu se dovedesc a fi fie prea nesiguri și dependenți, fie băutori prea mari. Când Emily reușește să găsească un bărbat care să încarneze sinteza dintre satisfacția intelectuală și sexuală, nici măcar atunci căutările ei nu își vor fi găsit finalul, atâta timp cât Howard, dincolo de aparențele mulțumitoare pe care le evidențiază pare să fie bântuit de trecut, la rândul său. În tot acest timp, Sarah ajunge, după ani de zile să traverseze și să recunoască câteva repere traumatizante în propria sa căsnicie, pe măsură ce copiii vor crește iar soțul ei Tony își va dezvălui o latură violentă. Incapabilă însă de schimbare profundă, de asumare a unui pariu riscant dar posibil salvator al eliberării de alegerile idealiste ale tinereții, lipsită de forță să-și urmeze pasiunile, dincolo de destinul domestic depersonalizant, Sarah va converge, într-o anumită măsură, alături de sora ei spre un numitor comun al unei nefericiri melodramatice.

Destinele celor două surori oglindesc, așa cum am amintit, evoluția mentalităților americane în anii postbelici: Sarah ilustrează linia impusă de  perspectiva rigidă, centrată pe familie și pe cultivarea unor aparențe respectabile, în spatele căreia se ascund însă abuzuri, suferințe și încorsetări identitare. Emily, pe de altă parte, ilustrează valul emancipării feminine, academice, sociale și emoționale care aduce însă riscurile și dozele proprii de nefericire: de la nesiguranță, traume sentimentale și mai ales provocarea asumării propriei libertăți. Nici unul dintre modele nu pare să fie cu adevărat superior celuilalt: nici atitudinea supusă a lui Sarah, nici rebeliunea lui Emily. Cele două surori, în ciuda faptului că aleg versiuni de existență atât de diferite, desincronizate, exprimând divizunea societății americane de la un moment dat, în ciuda faptului că traversează perioade de rivalitate și înstrăinare, vor rămâne totuși legate printr-un fir  mai mult sau mai puțin vizibil, recuperat mai ales la maturitate.  O poveste de familie dar și o poveste despre transformările Americii, Parada de Paște a lui Richard Yates se dovedește o nouă incursiune în cotloanele inconfortabile ale psihologiei asociate unor perioade care au promis, in felul lor, specii de fericire iluzorie.

PARADA DE PASTE – Richard Yates – Editura Litera, 2016

Recenzie realizată de Sever Gulea.

 

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *