Imparatul Portugaliei

24/04/2017
Imparatul Portugaliei - Selma Lagerlof

Împaratul Portugaliei – Selma Lagerlof

Pentru mulți cititori, probabil că numele Selma Lagerlof este asociat automat cu una dintre cele  cunoscute și îndrăgite cărți ale copilăriei: Aventurile lui Nils Holgersson. Selma Lagerlof este însă prima femeie recompensată cu Premiul Nobel, la începutul secolului al XX-lea, pentru idealismul, imaginația și percepția spirituală care i-au caracterizat operele. Chiar și lectura unei singure lucrări  te poate convinge de meritele scriitoarei suedeze. După ce a lipsit de pe piața de carte câțiva ani buni, Editura Humanitas a luat inițiativa de a republica în limba română romanul impresionant al Selmei Lagerlof, intitulat Împăratul Portugaliei.

Titlul pare mai degrabă o capcană întinsă cititorului care poate că se așteaptă să întâlnească , încă de la primele pagini,  vreun reper care să trimită la  statul din Peninsula Iberică. În schimb, cititorul e introdus în mediul rural al societății suedeze de secol XIX, între oameni simpli și întâmplări banale. Cel puțin una dintre cheile de dezlegare a titlului  romanului o descoperim de abia la mijlocul cărții. Jan și Kattrina sunt doi săteni săraci a căror viață devine mai luminoasă odată cu venirea pe lume a fiicei lor, Klara Gulla. Klara pare o întrupare a echilibrului perfect dintre inocență și inteligență, naivitate și spirit de observație. Spontaneitatea și capacitatea ei de a găsi răspunsuri uimitoare și inspirate în orice situație,  atunci când se confruntă cu un reparator de ceasuri autoritar și înspăimântător, când răspunde la o întrebare capcană la un concurs interșcolar, când se întâlnește cu un sărac care pândește năvoadele, o fac pe Klara Gulla o prezență memorabilă în comunitate, atrăgând admirația celor din jur. Dar desigur, nimeni nu o prețuiește și nu o iubește mai mult pe Klara decât tatăl ei. Încă de la nașterea fiicei, Jan devine un părinte hiperprotector, nu o scapă din ochi și din brațe, o veghează chiar și noaptea, acceptă orice superstiție stupidă pentru a încerca să îi protejeze viața și sănătatea. Pentru Jan, Klara devine nu doar un copil ocrotit, ci un tovarăș, un prieten, o sursă de mândrie și bucurie constantă, poate chiar rațiunea sa existențială, singura motivație prin care poate să înfrunte greutățile de zi cu zi.

Când proprietarul pământului pe care Jan și Kattrina și-au așezat coliba vine însă să le ceară să își răscumpere casa pe o sumă exorbitantă, Klara, de acum matură, decide să plece din căminul părintesc pentru a câștiga bani la oraș și a-i ajuta pe părinți. Rănit profund și întristat de plecarea ei, Jan trăiește un moment de transformare când începe să audă zvonuri nefaste despre chinurile și reputația îndoielnică a Klarei la oraș. Incapabil să accepte dispariția pe termen nedeterminat a fiicei sale, incapabil să își remodeleze imaginea Klarei, a celei care devenise oarecum o prelungire a propriei sale identități, Jan alege să proiecteze o poveste frumoasă de care devine convins pe zi ce trece: aceea că fiica sa a devenit împărăteasa Portugaliei și că ea se va întoarce într-o zi la părinții ei cu multă fală. Iar dacă Klara a devenit împărăteasa Portugaliei, inevitabil Jan nu poate decât să își asume titlul de Împărat al Portugaliei, un titlu care îl obligă la o atitudine regală, generoasă dar îi și conferă dreptul la privilegii de participare la evenimentele din sat. Privit cu suspiciune la început, compătimit de unii, ridiculizat de alți săteni, Jan își ia noul rol al poveștii construite cât se poate de serios, zilnic, în așteptarea Klarei, la debarcader. Jan devine așadar o prezență insolită, o prezență inofensivă dar capabilă să aducă zâmbete pe buze, să ridice moralul celor din jurul său. Unul dintre locuitori îi pune însă gând rău și alege să îl umilească public pe așa zisul Împărat al Portugaliei, să îl elibereze, în opinia sa, de o nebunie pe care ceilalți o tolerează periculos. Ce se va întâmpla cu Jan, când acesta va fi confruntat cu realitatea și oprobiul public? Și, mai mult decât atât, ce se va întâmpla cu Jan, atunci când, fără nicio veste, Klara Gulla se va întoarce la părinții săi în satul natal? Vă rămâne să descoperiți.

Printr-o scriitură simplă și clară, puțin ornamentată, amintind însă în ton și în stil de o poveste a copilăriei, Selma Lagerlof propune însă nu doar o naratiune plină de sensibilitate,  în care tristețea și optimismul se amestecă omogen, dar o poveste cu teme profunde. Puterea de idealizare a iubirii (Jan o iubește atât de mult pe Klara încât e capabil să construiască scenarii delirante compensatorii pentru a nu fi dezamăgit de transformarea și dispariția ei),  acceptarea unui optimism delirant prin care ai acces la o specie de fericire, chiar dacă e una închipuită (este Jan într-adevăr nebun sau, așa cum remarcă un personaj, Dumnezeu i-a pus pe ochi o perdea ca să nu vadă ceea ce l-ar distruge, ceea ce nu poate suporta să recunoască?) sunt doar câteva dintre provocările de reflecție pe care le lansează romanul Selmei Lagerlof. Dincolo de toate acestea, Împăratul Portugaliei este un roman despre necesitatea poveștii și a imaginației într-o lume descompusă de răutate și vulnerabilitate, despre scutul protector și capacitatea de transformare a celor care aleg să creadă în puterea ficțiunii.

Vă așteptăm impresiile voastre despre acest volum, VINERI, 28.04.2017, începând cu ora 18, la Librăria Șt.O.Iosif Brașov, la o nouă ediție a CLUBULUI DE LECTURĂ.

IMPARATUL PORTUGALIEI – Selma Lagerlof – Editura Humanitas, 2017

Articol realizat de Sever Gulea.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *