Trei istorii metafizice pentru insomniaci

10/07/2017
Trei istorii metafizice pentru insomniaci - Laurentiu Staicu

Trei istorii metafizice pentru insomniaci – Laurențiu Staicu

Cât de populară este filosofia în România? Nivelul redus al  gândirii critice al absolvenților tuturor formelor de învățământ, dimensiunea dezbinată, polarizata intre extreme a societății,  cultura mai degrabă  nonparticipativă la viața politico-socială ar sugera, măcar prin acești câțiva indicatori ușor de observat, că filosofia nu e prea populară la noi în țară (orice minimă familiarizare cu filosofia presupune o cultură a dialogului și a participării argumentate și active). Studiul acestei discipline a fost izolat, în câteva ore de învățământ liceal de care probabil prea puțini își mai amintesc și mulți au impresia că discuțiile filosofice sunt discuții pe de o parte sofisticate, pretențioase, purtate de aspiranți intelectuali aroganți sau snobi, până la urmă însă inutile, izvorâte mai degrabă dintr-un agasant obicei de a despica firul în patru, din plictiseală sau din nevoia de a epata.

Pe de altă parte, n-ar trebui să uităm că întrebările filosofice, marile întrebări ale umanității sunt suficient de generale și de cuprinzătoare încât să ne privească pe toți.  Iar răspunsurile filosofiei, indiferent cât de imperfecte și eliberate de provocarea testabilității sunt, de fapt, prezente în fundal, în viața noastră, chiar și în cea mai banala rutina cotidiana. Iar asta și pentru că eforturile noastre de a duce o viață care implică o anumită ordine, o anumită interacțiune cu ceilalți, anumite așteptări pe care le avem de la semeni și de la mediul din jur sunt de fapt fundate pe presupoziții filosofice, pe faptul că ne încredem că ceva din jurul nostru e real, că se supune unor legi ale cauzalității, că există alte minti, un sens al moralității  etc. Încercând să gândim coerent lumea, să ne înțelegem pe noi ca indivizi ajungem, fie că vrem, fie că ne eschivăm, la întrebări filosofice, la acele interogații la care cu greu putem să găsim uin răspuns adecvat (maximal si satisfacator) dar la care totuși nu putem renunța.

Marile întrebări și încercările de a răspunde la ele sunt, așa cum sugerează și Laurențiu Staicu, felul prin care filosofii au încercat să explice lumea, să construiască acele narațiuni care să ne ofere confortul familiar in raport cu tot ce ne inconjoara,  de care avem nevoie în călătoria noastră existențială. Dar astăzi, de când știința s-a desprins din filosofie de sute de ani, când știința ne oferă de fapt reperele cadrului lumii în care trăim, mai e loc și de filosofie? Știința pare să progreseze, să ofere concretizări tehnologice care ne ameliorează viața în mod palpabil. Pe de altă parte, filosofia pare să se confrunte mereu cu aceleași întrebări și să se autodizolve într-un labirint conceptual care pare departe de provocările noastre zilnice. Și totuși, nu ar trebui să ne uităm la filosofie drept ca la un tărâm exotic al celor care au prea mult timp liber la dispoziție, deconectată și străină de necesitățile vieții de zi cu zi, ci ar trebui să încercăm să înțelegem cât de mult este de fapt implicată în alegerile pe care le facem și credințele pe care le arborăm. În fond, felul în care ne trăim viețile este de fapt compus din răspunsuri implicite sau explicite, îmbrăcate în straie comune, ale unor concepții filosofice.

Iar dacă astăzi, poate mai mult ca oricând, avem acces la atât de multe asemenea răspunsuri, pe care dintre ele ar trebui să îl alegem? Pornind de la trei probleme fundamentale (problema existenței, problema identității persoanei în timp, problema realității), Laurenți Staicu ne invită să descoperim de ce ne privește, până la urmă, filosofia pe fiecare dintre noi . Cele trei întrebări abordate de autor în acest volum sunt întrebări pe care le-am explorat la unul dintre cele mai provocatoare cursuri de la Facultatea de Filosofie (cursul de Metafizica secolului al XX-lea). Însă volumul propus de Laurențiu Staicu nu este nici pe departe un manual universitar, ci o invitație prietenoasă la o trecere prin istoria ideilor și la familiarizarea cu exercițiul filosofării. Ce legătură ar putea fi între încercarea de a răspunde la întrebarea: de ce există ceva mai degrabă decât nimic și alegerile pe care le facem în viață? Este lumea creată de o ființă perfectă binevoitoare sau, dimpotrivă, indiferentă? Este Dumnezeu peste tot în lume? Suntem rezultatul unor întâmplări cosmice? De ce e importantă problema continuității persoanei în timp? Suntem definiți de suflet, de corp, de creier, de jumătăți de creier? Ce este real, există o lume obiectivă accesibilă tuturor sau fiecare participă, prin percepție și intelect la construcția unei lumi dependente de felul în care interacționăm cu ea?  Iată doar câteva interogații care se nasc din încercarea de a aborda fiecare dintre cele trei mari probleme amintite. Doar de dragul cunoașterii și al clișeicei iubiri de înțelepciune? Nu neapărat. De fapt, felul în care ne raportăm la alegerile pe care le facem și felul în care ne trăim viața, impactul pe care îl avem asupra semenilor, maniera în care ne vom raporta la tehnologii viitoare (precum transplantul de creier sau teleportarea), la inteligența artificială, la propriile noastre capacități de cunoaștere (limitate sau extinse), toate sunt dependente de fapt de explorarea acestor întrebări. A asuma o existență lucidă, critică, perfectibilă într-o lume a viitorului dominată de relativism, asalt informațional și instrumente care șterg granița între real-virtual, uman-nonuman, impune o necesitate de a ne familiariza cu filosofia.  Dar nu este neapărat vorba de acea imagine descurajantă a filosofiei, obsedată de căutarea perfecțiunii la întrebările maximale, ci de o filosofie mai prietenoasă și mai pragmatică, o filosofie care cercetează răspunsuri provizorii, într-un tandem complementar cu știința.

Într-o lectură ghidată accesibil, Laurențiu Staicu reușește să scoată în evidență răbdarea, rigoarea, curiozitatea, imaginația, umorul pe care le antrenează explorarea filosofică, caracterul narativ și detectivist al incursiunii în lumea ideilor, fără prețiozități discursive ieftine. Este genul de carte prin care navighezi ușor, fără să ai nevoie de dicționar sau hărți conceptuale suplimentare, genul de carte care nu te presează cu inventare interminabile de nume și perioade ci care îți deschide mai degrabă apetitul pentru discuții și problematizări.  Este un volum care deschide o premieră pe piața de carte din România, aceea de a populariza filosofia, de a sparge bariera artificială,  intimidantă si pretioasa intelectual între filosofie și publicul larg,  de a o readuce în mijlocul preocupărilor noastre de zi cu zi (ma bucur sa vad ca reusim sa oglindim eforturile de peste granita ale cunoscutului Alain de Botton, prin initiative autohtone).  Este una dintre cele mai curajoase și importante inițiative editoriale, o carte care poate va reuși să pună primele cărămizi la reconsiderarea importanței filosofiei în România.

TREI ISTORII METAFIZICE PENTRU INSOMNIACI – Laurentiu Staicu- Editura Trei, 2017

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *