Glia romaneasca si-a cerut drepturile in ultima zi a fEstivalului de carte si muzica

20/07/2017

Ca în fiecare an, ziua de duminică a fost dedicată folclorului și tradițiilor naționale. Glia românească și-a cerut drepturile în ultima zi a fEstivalului de cArte și muzică adunând laolaltă talente și voci din toată țara. Ziua a debutat cu o paradă a portului popular care a traversat strada Republicii întorcând capetele iubitorilor de foclor dar și ale turiștilor curioși.

Glia romaneasca si-a cerut drepturile in ultima zi a fEstivalului de carte si muzica

Paradă a portului popular

Înapoi pe scenă, ultima zi a fEstivalului și-a intrat în drepturi, spectacolul debutând cu un recital de dansuri oferit de Ansamblul „Poienița” aparținând Centrului Cultural Reduta. Tinerii frumoși ai ansamblului „Poienița” au prezentat publicului trei dansuri: Dăișoara, Crihalma și un joc de Făgăraș.

poienita

Ansamblul „Poienița”

Următorul moment a aparținut interpreților talentați adunați din țara-ntreagă. Glasul Maramureșului a răsunat în centrul vechi al Brașovului prin îndrăgita interpretă Ioana Bozga, cea care a umplut de bucurie inimile și mințile brașovenilor.

Ioana Bozga

Ioana Bozga

O prezență clujeană deosebit de plăcută la Festival a fost Florina Trif. Mândra vladeasă a încântat publicul brașovean cu melodiile sale culese cu drag de pe plaiurile ei natale, care au darul de a merge direct la sufletul ascultătorului.

florina trif

Florina Trif

De pe plaiuri mureșene a sosit la Brașov Nelu Șopterean. Interpretul mureșean a iubit folclorul de când se știe iar această pasiune l-a îndrumat în viaţă numai către împliniri, bucurii și voie bună. Voioşie și voie bună a dus și în aceasta zi la Festivalul de Carte și Muzică.

nelu sopterean

Nelu Șopterean

Fiică adoptată a Ardealului, Rodica Stan a adus cântecele Munteniei sale natale la poalele Tâmpei descrețind toate frunțile cu dor de plaiurile părintești.

Rodica Stan

Rodica Stan

Brașovul a fost, este și va fi întotdeauna un oraș multicultural. Influențele etnice asupra orașului sunt nenumărate, locuitorii Brașovului fiind obişnuiţi să le cinstească așa cum se cuvine de fiecare dată. În cinstea acestor comunități am inclus în programul nostru astfel de momente artistice. Pe scenă a urcat Ansamblul Korona, singurul ansamblul de dansuri germane din România. Înființat în anul 2000 și coordonat de către Dagmar Cloos, Ansamblul Korona a prezentat publicului o suită de dansuri săsești din Transilvania.

Ansamblul Korona

Ansamblul Korona

Am continuat periplul nostru multicultural cu Ansamblul Efthymos, singurul reprezentant legal al culturii grecești pe meleagurile noastre. Ansamblul Efthymos aparține comunităţii elene din România, înființată în 1998, avându-l ca instructor pe Codrin Rotaru, iar ca președinte pe doamna Lemonian Chiriac. Ansamblul Efthymos a stors aplauzele publicului cu un program muzical de excepție în cadrul căruia au prezentat dansuri din Nordul Greciei. Momentul final al reprezentației ansamblului Efthymos a fost unul incendiar, acordurile celebrei melodii „Zorba” răsunând din plin în Centrul Vechi al Brașovului.

Ansamblul Efthymos

Ansamblul Efthymos

A urmat un moment foarte special pe scena fEstivalului de cArte și muzică. Proaspăt întorși de la Vatican, de la Festivalul Interțional al Iiei, Grupul „Graiul Câmpiei” din Sărmașu, județul Mureș a venit la Brașov cu un spectacol de tradiții autentice românești: Obiceiul de nuntă ciuitura găinii, o scenetă de prezentare a portului popular și un moment poetic inedit. Coordonați de către doamna Dinuca Burian, Grupul „Graiul Câmpiei” i-a făcut pe cei prezenți să își amintească că sunt români și să prețuiască acest lucru.

Grupul „Graiul Câmpiei”

Grupul „Graiul Câmpiei”

Înapoi la dansuri. Ansamblul Măgura din Codlea – coordonatori Angela și Florin Drăgușin – a încântat publicul brașovean cu două momente de folclor cât se poate de autentic. În prima intrare a ansamblului la spectacolul nostru, aceștia au prezentat o suită de dansuri din ținutul Branului și obiceiul de vară Cununa Secerătorilor.

folclor

Ansamblul Măgura

Și Sibiul a fost bine reprezentat la fEstival. Rodica Popa Comăniciu urcat pe scenă și, în aplauzele publicului, și-a cântat dorurile culese din zona sa folclorică, o zonă deloc săracă în stări și trăiri muzicale.

productii libris

Rodica Popa Comăniciu

Rapsodul Ion Crețeanu a trecut Carpații pentru a fi alături de noi la Brașov. Prin intermediul cobzei sale, maestrul Crețeanu a adus la poalele Tâmpei cântecele romanaților primind aplauzele generoase ale publicului său.

productii libris

Ion Crețeanu

Rodica Pop Seling, supranumită și „privighetoarea de la poalele Meseșului”, a adus cântecul sălăjean în Piața Sfatului reușind să satisfacă până și cea mai pretențioasă dragoste de folclor.

Rodica Pop Seling

Rodica Pop Seling

Cu portul sau bistrițean inconfundabil, Alexandru Pugna a venit la Brașov să ne cânte despre codrii, murgi, case părintești și iubiri înălțate către Cel de Sus. Prin cântecul său, Alexandru Pugna dorește să se asigure că niciun român nu-și va uita originile și nu-și va pierde credința în Dumnezeu.

Alexandru Pugna

Alexandru Pugna

Reprezentând zona Clujului la cea de-a șasea ediție a fEstivalului de cArte și muzică, Maria Golban Șomlea a venit să-și cânte cântul și să-și poarte portul iar publicul a primit-o cu brațele deschise și cu ropot de aplauze.

Maria Golban Șomlea

Maria Golban Șomlea

Sonoritățile din Maramureș au răsunat din nou în Piața Sfatului, de data aceasta din taragotul parcă vrăjit al lui Dumitru Dobrican. Roate, învârtite, hore și purtate – toate acestea fac parte din repertoriul impresionant al lui Dumitru Dobrican, un artist de care publicul nu se va sătura niciodată.

Dumitru Dobrican

Dumitru Dobrican

Cea de-a patra zi a fEstivalului de cArte și muzică a început cu dans deci nu putea să se termine decât cu dans. Ansamblul „Măgura” din Codlea a revenit pe scenă cu încă două momente muzicale de excepție: Dăișoara și dans de Oaș.

dansuri populare

Ansamblul „Măgura”

În ritmuri de muzică am încheiat cu succes cea de-a șasea ediție a fEstivalului de cArte și muzică. Timp de patru zile, putem spune că centrul cultural al României a fost în Piața Sfatului din Brașov, unde cărțile ne-au bucurat inimile iar muzica ne-a cucerit sufletul. Suntem gata pentru cea de-a șaptea ediție. Ne revedem cu drag la anul!

Articol realizat de Horia Nilescu.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *