Orbi

19/12/2017

După  blogul de nervi, după pozițiile publice din mediile virtuale și nu doar acolo, uneori incomode dar curajoase, după volumele de poezii și proză scurtă care au devenit bestselleruri ale Editurii Herg BenetPetronela Rotar aduce în atenție primul roman publicat la aceeași Editura Herg Benet: ORBI. E vorba de un roman care a devenit bestseller de Black Friday pe www.libris.ro , un roman care s-a vândut foarte bine și la Târgul de Carte Gaudeamus din noiembrie 2017. Pe de o parte era de așteptat să se întâmple asta, ținând cont de notorietatea autoarei. Pe de altă parte, un volum promovat drept o poveste de neiubire autohtonă are germenii provocatori în chiar această descriere sintetică, capabili să rodească  suficientă curiozitate în mulți cititori. Dincolo de toate acestea, romanul de debut al Petronelei Rotar nu e doar un vagon tras de locomotiva așteptărilor inspirate de popularitatea autoarei, ci chiar este o experiență memorabilă, poate nu în primul rând din punct de vedere literar, cât mai ales psihologic și, poate pedagogic. Este o lectură pe care ești tentat să o plasezi, poate, în acea zonă atât de populară, chiar dacă nu la fel de ambițioasă, e adevărat, în care activează și Irvin Yalom, a ceea ce am putea numi  romane  cu miză psihoterapeutică, romane în care literatura își păstrează însă gradul de autonomie pentru a nu deveni pretext pentru un discurs de self-help banal.

Petronela Rotar scrie o (anti)poveste de dragoste intitulată ORBI. Până la urmă orice amor, în faza lui incpientă, în faza de îndrăgostire, presupune o doză de orbire, partenerii trec printr-o etapă  de idealizare care îi unește și îi apropie emoțional, într-o experiență intimă, unică și, e adevărat, hiperbolizantă. Doar că după consumarea acestei orbiri inevitabile și poate chiar necesare, relația își urmează cursul, defectele ies la iveală, compromisurile devin necesare, conviețuirea devine posibilă, stabilă în lumea reală, între doi oameni imperfecți. Ce se întâmplă, atunci când nu îți mai conștientizezi orbirea, când rămâi orb, de la începutul și până la finalul relațiilor pe care le ai? Ce se întâmplă când nu suferi de orbirea idealizantă, asociată strict etapei de îndrăgostire (o orbire care e, într-un sens naiv, inocentă, simpatică, euforică)  ci suferi de o orbire mai profundă, care stă drept premisă pentru perpetuarea unei specii de suferință? E vorba de acea orbire a figurii care pare drept o victimă ghinionistă în toate relațiile pe care le are, dar care își conservă (in)conștient rolul prin alegerile pe care le face, alunecând, împinsă de propriile traume pe spirala nefericirii. O  asemenea poveste desfășoară Petronela Rotar în cartea ei, o carte despre oameni indisponibili emoționali, uniți patologic de propriile neajunsuri pe care nu le pot gestiona și controla, trăind în aparență doar o altă legătură tragică de dragoste, o legătură care ascunde, în substrat, miezul problematic al unor nesiguranțe  inițiale.

orbi

Orbi – Petronela Rotar

Povestea îi are ca protagoniști pe Călin și Alexa și se desfășoară pe un plan al trecutului (care urmărește întemeierea relației de cuplu între cei doi) și cel al prezentului în perioada de criză, despărțire și post-despărțire.  Cei doi se cunosc într-o vară pe plajă, într-o atmosferă boemă, Alexa tocmai iese dintr-o relație eșuată cu un bărbat nehotărât, în vreme ce Călin nu pare prea legat de partenera lui cu care are și un copil. Sunt tineri, sunt frumoși, rezonează cultural și sexual dar cât de departe pot ajunge, dincolo de o vacanță trăită într-o beție a simțurilor? Alexei îi e teamă de singurătate, e tentată să rămână cu Călin, deși e îngrozită de harababura din viața lui personală. Între dorința de a fi cu el și a face ce crede că e corect pentru Marta (partenera lui Călin) și fiica acestuia, Alexa alege, optimist și naiv, nu doar o relație ci chiar varianta căsătoriei cu Călin.

Trubadurul romantic întârziat, poetul boem și inteligent de la mare, anume Călin se  va dovedi însă  un partener toxic, un șantajist. De o gelozie delirantă, dependent de alcool, agresiv, Călin conturează un profil de tulburare de personalitate greu de suportat: își neagă problemele și proiectează responsabilitatea asupra celorlalți, găsește mereu o justificare pentru lipsa sa de activitate și inconsecvența sa. Între violență, alcool și lamentație, căutând să șteargă conflictele prin scene lacrimogene și sex, impunându-și mereu voința, Călin o va duce pe Alexa să realizeze că gestul căsătoriei, simbolul angajamentului pe termen lung nu poate să mascheze și să învingă tipare de comportament inflexibile, întărite și reproduse traumatic. Alexa va alege divorțul și se va pregăti  pentru cea mai de temut încercare: înfruntarea propriei singurătăți și crize existențiale, în perimetrul psihiatriei și, apoi al terapiei prin psihodramă.  Pe teritoriul aparent bizar în care o invită Bogdana, psihoterapeuta, un teritoriu în care te folosești de tablouri, geamantane și alte obiecte pentru a-ți explora emoțiile, Alexa va înțelege, treptat că nu este doar o victimă abuzată de un psihopat care are nevoie să fie compătimită, ci că este în primul rând o creatoare a propriului destin sinistru, o victimă în căutarea unui abuzator. Călătoria acestei înțelegeri va trece prin analiza emoțiilor, a modelelor copilăriei și a istoricului relațional.

Ce faci când ai un partener care te abuzează? Ce poate schimba căsătoria între două persoane care trăiesc o relație tensionată? Cum poate deveni victimizarea o strategie de a ne păcăli pe noi înșine? De ce trăim impresia că uneori suntem cei mai ghinioniști oameni de pe planetă? Iată doar câteva întrebări pe care le ridică romanul de nedragoste al Petronelei Rotar, romanul care deconstruiește aparenta dragoste și o expune în dimensiunea ei patologică, înșelătoare în care atașamentul e pervertit în dependență, în care speranța devine orbire toxică, în care căutarea fericirii se transformă în căutarea familiarului (pe cât de distructiv ar fi acesta), în care indisponibilitatea emoțională e tradusă în incapacitatea de a face compromisuri și de a păstra o moderație în parteneriat. Pasul de la o poveste care pare, la prima vedere superficială, promițătoare, aventuroasă, capabilă să învingă orice obstacol și momentul în care realizezi că devii ostatic într-o captivitate relațională în care ești, deopotrivă, terorist și prizonier este  uneori mai discret și mai înșelător decât am crede, atunci când suntem protagoniști.

recenzie carte

Sursa foto: pexels.com

Romanul Petronelei Rotar nu este doar un roman de nedragoste, ci și o poveste despre dependențe toxice, o poveste inițiatică, atunci când inițierea nu înseamnă doar maturizare prin acumulare de experiență biografică, ci o apropiere de fondul nostru autentic și înfricoșător, de confruntarea cu rănile biografice cicatrizate defectuos sau încă vii, acoperite de straturi de minciuni, indulgență, neatenție care ne întrețin orbirea. Este un volum care pledează pentru puterea psihoterapiei, pentru depășirea prejudecăților legate de sine și schimbare (și cred, cel puțin din materialele publicate de Petronela Rotar pe care le-am urmărit, că este o poveste extrem de personală) și care reușește să o facă printr-o poveste cu putere de generalizare. De asemenea povești reper avem nevoie, nu doar pentru miza lor literară, ci și   pentru că ele pot deveni vectorii  de conștientizare și autocunoaștere necesari într-o societate în care modelele de viață și de cuplu sunt încărcate cu prea multe tabuuri și prejudecăți.

Vă așteptăm impresiile voastre depsre acest roman,  VINERI, 26.01.2018, începând cu ora 18, la ediția din luna ianuarie a Clubului de Lectură de la Librăria Șt.O.Iosif Brașov la care va participa și autoarea, Petronela Rotar.

ORBI – Petronela Rotar, Editura Herg Benet, 2017

Recenzie realizată de Sever Gulea.

 

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *