Proiecția lunii aprilie – Aproape Celebri

10/04/2018

Vă mai aduceți aminte prima oară când v-ați îndrăgostit de muzică? Prima oară când ați descoperit-o cu adevărat? Prima oară când v-a plăcut atât de mult o melodie încât v-a rămas în suflet pentru totdeauna? Vă mai aduceți aminte de prima iubire? De primul chip, de primul om cu care s-a creat o chimie instantanee și fără de care ați simțit că nu se mai poate? Dacă răspunsul la toate întrebările de mai sus este DA, atunci „Aproape Celebri” este filmul perfect de vizionat în luna aprilie la cinemateca Șt. O. Iosif. Filmul lui Cameron Crowe, inspirat parțial din peripețiile ca tânăr jurnalist de muzică în anii `70, poate fi văzut ca un bildungsroman – tânărul naiv și cuminte inițiat și maturizat în lumea nebună a rock n roll – ului – sau sinceră despre prietenie, iubire și pasiune nebună pentru muzică.

Aproape Celebri
Ar fi extrem de nedrept și total greșit ca „Aproape celebri” să fie etichetat drept un film despre muzică. Deși muzica este motorul filmului și o parte integrantă din el, pelicula vorbește despre multe alte subiecte cum ar fi primii fiori ai dragostei, rebeliunea fără cauză a adolescenților sau prietenii sincere și dezinteresate.
Filmul a apărut în 2000 și este regizat de Cameron Crowe, cunoscut pentru filme precum „Say anything”, „Jerry Maguire” sau „Vanilla sky”. „Aproape celebri” este considerat însă filmul său de referință, de până acum. Asta datorată probabil și faptului că a scris despre o lume pe care o cunoaște. În adolescența sa, înainte să devină regizor, Cameron Crowe a fost jurnalist de muzică rock pentru prestigioasa revistă Rolling Stone. Astfel a avut ocazia să însoțească în turneu formații legendare precum Allman Brothers, Led Zeppelin, Eagles, Poco sau Lynyrd Skynyrd. Astfel s-a născut povestea lui William Miller (Patrick Fugit), un puști cu o pasiune nestăvilită pentru muzica rock. William a crescut într-o familie strictă condusă de mâna de fier a mamei sale (Frances McDormand), profesoară universitară și adversară declarată a genului muzical. După ce sora sa fuge de acasă pentru a deveni stewardesă, William este înnăbușit de afecțiunea mamei sa așa că își găsește refugiul în muzică. La vârsta de 15 ani, William primește șansa vieții sale când revista Rolling Stone – revistă căreia îi mai trimitea din când în când articole – îi oferă posibilitatea de a pleca în turneu cu trupa Stillwater, o formație rock în plină ascensiune, pentru a scrie un reportaj mai amplu. Stillwater este o formație fictivă însă ea este inspirată din biografia trupelor celebre enumerate mai sus pe care Cameron Crowe a ajuns ocazia să le cunoască mai de aproape. Este anul 1973 iar decadența epocii rock este pe sfârșite – curând rock-ul clasic avea să cedeze loc metalului, punk-ului și progresivului – însă suficiență pentru a-i oferi lui William frumusețile, fascinațiile dar și neajunsurile ei. Maturizarea lui William se face treptat și datorită prieteniei sale cu Russell (Billy Crudup), chitaristul trupei, dar mai ales cu șarmanta și enigmatica Penny Lane (Kate Hudson). Penny Lane este ceea ce americanii numesc „groupie”, adică o admiratoare înfocată a unei formații care îi însoțește în turnee și întreține ocazional relații sexuale cu membrii ei. Pentru William însă ea este mai mult decât atât, ea reprezintă libertatea și spiritul rebel după care a tânjit toată viața. De la sine înțeles că se îndrăgostește de ea aproape instantaneu însă ca întotdeauna există o mică problemă; Penny este îndrăgostită de Russell iar pe William îl vede ca pe cel mai bun prieten al ei dar și ca un mijloc de a ajunge mai rapid în inima chitaristului. Acestea sunt coordonatele unei aventuri de neuitat atât pentru William cât și pentru spectatorii filmului.

Pe lângă scenariul, regia și jocul actoricesc – toate la mare înălțime –, filmul mai beneficiază de încă două imense atuuri. Unul ar fi colaborarea lui Nancy Wilson, chitarista binecunoscutei trupe Heart care era soția lui Cameron Crowe pe vremea acea, care a trăit și ea acele vremuri și s-a asigurat ca totul în film să fie autentic. Al doilea și poate cel mai important atu este coloana sonoră. Acesta este poate cea mai bună compilație de rock clasic din toate câte există la ora actuală. Nu mi-ar ajunge o pagină întreagă să enumăr toate trupele celebre a căror piese la fel de celebre se regăsesc pe coloana sonoră a acestui film (The Who, Black Sabbath, Simon & Garfunkel, Beach Boys, Rod Stewart, David Bowie, Lynyrd Skynyrd, Yes, Allman Brothers, Led Zeppelin etc.). Cel mai mare câștig al coloanei sonore rămâne însă redescoperirea piesei „Tiny dancer” a lui Elton John – o piesă pe nedrept uitată și pe drept resuscitată de către film – care apare într-un moment cheie al poveștii.
Vă așteptăm așadar pe data de 13 aprilie 2018 (vineri), la ora 20:00, la librăria Șt. O. Iosif, pentru proiecția unui povești de excepție: „Aproape celebri”, un film de Cameron Crowe. Intrarea este liberă.

Articol realizat de Horia Nilescu.

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *