Confesiunile leoaicei

25/07/2018
Confesiunile leoaicei

Confesiunile leoaicei – Mia Couto

După numeroase popasuri de lectură europene sau americane, pentru ediția din luna iulie a Clubului de Lectură de la Librăria Șt.O.Iosif Brașov am ales un roman proiectat în Africa îndepărtată, un roman scris de un autor portughez născut însă în Mozambic, Mia Couto. Confesiunile leoaicei, romanul semnat de Mia Couto și tradus la Editura Polirom este o poveste subtilă despre ciocnirea dintre civilizații și fantomele trecutului scrisă într-o cheie metaforică, din care nu lipsesc veritabile explorări antropologice.

Inspirat dintr-un fapt real, al atacului unor lei asupra unor comunități rurale din Mozambic, romanul lui Mia Couto e construit pe două voci narative, aparent antagonice și totuși legate indisolubil. În satul Kulumani, un sat în care europenii au durat o misiune catolică,  o familie își înmormântează fata ucisă de lei.  Pentru a rezolva problema atacului dezlănțuit, care tulbură profund comunitatea,  localnicii colaborează cu europeanul Arcanjo Baleiro, un profesionist veteran care a decis să își finalizeze ultima vânătoare din carieră în savanele africane. Baleiro e primit cu ambivalență de comunitatea locală, temătoare pe de o parte că nou venitul le va tulbura tradițiile, investind speranțe, pe de altă parte, în acest individ privit ca un fel de posibil justițiar divin. Baleiro e călăuzit în misiunea sa de Genito, capul familiei decimate de lei și călătoria în căutarea acestor lei care capătă reliefuri mitologice poate începe. În tot acest timp Miramar, tânăra supraviețuitoare din familia lui Genito se simte atrasă și speriată de noul venit care nu îi este însă complet străin. Așa cum urmează să aflăm pe parcursul romanului, rănile trecutului se redeschid în acest context tensionat intercultural, atât de partea africană, cât și de partea europeană.

Miramar își dezvăluie istoria zbuciumată într-o comunitate dominată de tradiții rigide, în care femeile învață să supraviețuiască și să reziste demn prin mecanisme simbolice și inedite de apărare (stigma nebuniei, a bolii proiectată intenționat asupra ei funcționează ca un factor de protecție și indulgență). Ca orice adolescentă, Miramar visează să părăsească locurile natale, să vadă lumea și, în naivitatea ei, descoperă această oportunitate în prima întâlnire cu tânărul vânător Baleiro care, în mod previzibil profită de ea și apoi dispare. Miramar nu contenește însă să îți amintească de el, să treacă prin nenumărate frici și coșmaruri, prinsă la mijloc între încercarea comunității și familiei sale de a-i conserva ignoranța dar și de a camufla abuzurile domestice exercitate asupra ei, odată cu venirea (re)venirea europenilor la vânătoarea de lei și tentația de a se reapropria de cel care sedus-o cu ani în urmă. Pe de altă parte Baleiro ascunde și el un trecut problematic: o istorie de familie violentă cu un tată mort prematur, cu un frate suferind de o boală psihică cronică și  o iubire aparent imposibilă cu asistenta personală a acestuia. Baleiro e decis, de fapt, să își încheie și cariera și probabil viața în această ultimă misiune periculoasă din savanele africane. Ajuns în Mozambic și fiind martorul direct sau indirect la barbariile dezlănțuite de om și natură, Baleiero va fi provocat să se confrunte atât cu trecutul său (care nu îi va da pace și nu va putea fi amuțit, așa cum își dorește personajul european) cât și cu prezentul și chiar cu stautul său de vânător.

Cele două voci narative din romanul lui Mia Couto alternează pentru a ne cufunda deopotrivă în istoria personajelor și a locurilor în care se petrece acțiunea. Tema vânătorii apare explorată recurent: ea  pare să fie nu doar o activitate  încărcată simbolic (în care pentru fiecare victorie există o mie de eșecuri, ceea ce legitimează eforturile imaginative din poveștile vânătorești,  în care pasiunea vine din întâlnirea cu momente miraculoase, crude, irepetabile), dar poate chiar o dimensiune universală a existenței  – în fond, toți am fost cândva vânați sau vânători. Tema ciocnirii dintre civilizații este și ea prezentă prin chiar cele două personaje: europeanul civilizator și localnica africană, fără să se stabilească însă raporturi de putere explicite, atâta timp cât fiecare personaj este încărcat de propriile vulnerabilități. În roman se simte acel amestec ambivalent în raportarea la străini: ostilitatea asociată intruziunii unei culturi cuceritoare (Portugalia a fost până la urmă un puternic imperiu colonial) – Miramar este ferită, prin eforturile familiei, chiar într-o manieră destul de brutală, de contactul cu europenii, dar există și fascinație pentru metodele miraculoase prin care civilizatorii pot deveni salvatori, nu doar tirani. Mia Couto reușește să păstreze un fin echilibru al evocării, să nu transforme romanul într-o simplă poveste despre vinovăția postcolonială, prin faptul că de această dată localnicii optează ei înșiși pentru ajutorul puterii străine, fără să mai fie invadați și supuși.  Poate de aceea tema abuzului, corelată cu tema tensiunilor dintre civilizații capătă și ea nuanțe ambivalente: de-a lungul poveștii se succedă relatări înfricoșătoare despre diverse tipuri de abuz de la cel fizic la cel emoțional (fără ca el să fie limitat la raportul dintre culturi: europeni versus africani) dar care, în contextul narativ pare să capete expresii inițiatice, de maturizare (trezirea feminității în Miramar este ea însăși rezultatul unui abuz, o serie de obiceiuri punitive din tradițiile africane implică, de asemenea, ideea de abuz). Leii, personajele recurente capătă și ei valențe simbolice, devenind o expresie a raportului față de o autoritate arbitrară (sau divină, punitivă just?), o oglindă indulgentă a violenței de care fiecare om e capabil în cele din urmă, dar și o metaforă pentru puterea uneori invizibilă a femininului.

Vă așteptăm impresiile voastre despre acest roman la o nouă ediție a Clubului de Lectură, VINERI 27.07.2018, începând cu ora 18, în Salonul Șt.O.Iosif Brașov.

Confesiunile leoaicei – Mia CoutoEditura Polirom, 2018

Recenzie realizată de Sever Gulea.   

No Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *